Cancelarul Merz propune forță nucleară europeană comună și revizuirea clauzei de „asistență reciprocă” a UE, cerând totodată o relație transatlantică reechilibrată și delimitarea Europei de lupta culturală MAGA

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat vineri, în discursul rostit la Conferinţa de Securitate de la München (MSC), că poartă discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei forţe nucleare europene comune, îndemnând în acelaşi timp Europa să-şi reconstruiască relaţia cu aliatul său american.

„Nu facem acest lucru renunţând la NATO. O facem construind un pilon european puternic şi autonom în cadrul alianţei”, a subliniat el în discursul de deschidere al Conferinţei de Securitate de la München. Adresându-se alternativ în germană şi în engleză, Merz a insistat că Europa trebuie să-şi depăşească dependenţa „autoimpusă” faţă de Statele Unite pentru a reechilibra relaţiile transatlantice.

Cancelarul a recunoscut că responsabilitatea pentru această situaţie revine în mare parte Europei. „Nimeni nu ne-a forţat să ajungem la această dependenţă excesivă faţă de Statele Unite în care ne-am aflat recent. Această dependenţă a fost autoimpusă, dar acum renunţăm la această stare cât mai repede posibil”, a afirmat el. În viziunea sa, soluţia este întărirea pilonului european al NATO, chiar dacă acest proces va genera dezbateri intense.

„Presupun că vom avea opinii diferite mai des decât în trecut. Va trebui să negociem calea corectă de urmat şi poate va trebui să ne certăm pe această temă. Dar dacă vom face acest lucru cu o nouă forţă, cu un nou respect şi cu respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părţi”, a dat asigurări Merz.

CLAUZA DE „ASISTENŢĂ RECIPROCĂ” A UE

El a solicitat, de asemenea, o discuţie aprofundată despre articolul 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat asupra unui stat european. Cancelarul a declarat că doreşte ca Uniunea Europeană să „precizeze” cum ar trebui să funcţioneze acest mecanism – „nu pentru a înlocui NATO, ci ca un pilon autonom şi puternic în cadrul alianţei”.

În acest context, Merz a anunţat că a iniţiat „primele discuţii” cu Emmanuel Macron privind un program european de descurajare nucleară „care să fie integrat în partajarea nucleară din cadrul NATO”. Totodată, el a îndemnat la „schimbarea mentalităţii” pentru a transforma Europa într-o veritabilă superputere capabilă să facă faţă haosului noii ordini mondiale.

Trecând la limba engleză, cancelarul german s-a adresat direct delegaţiei Statelor Unite aflate în sală. A subliniat că, de generaţii întregi, „încrederea dintre aliaţi, parteneri şi prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianţă din toate timpurile”. „Europa ştie foarte bine cât de preţios este acest lucru”, a adăugat el, avertizând totodată Washingtonul: „În era rivalităţii marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure”.

„Dragi prieteni, apartenenţa la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci şi pentru Statele Unite. Aşadar, să reparăm şi să reînviem împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră”, a afirmat Merz, după ce a răspuns în mod direct unui discurs agresiv rostit anul trecut de vicepreşedintele JD Vance, admiţând că între Europa şi SUA s-a creat o prăpastie pe anumite subiecte sensibile.

În acelaşi timp, cancelarul german a ţinut să traseze linii clare de demarcaţie: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa” şi a adăugat, ca replică la unele reproşuri venite de la Washington, că „libertatea de exprimare aici (în Europa) se termină când cuvintele rostite sunt împotriva demnităţii umane şi a legii fundamentale”.

Într-o disociere explicită faţă de politicile promovate de Donald Trump, Merz a punctat: „Nu credem în tarife şi protecţionism, ci în comerţul liber. Respectăm acordurile climatice şi OMS, deoarece suntem convinşi că provocările globale pot fi rezolvate numai împreună”.

El a admis că înţelege de ce unii cetăţeni europeni sunt „neliniştiţi” în legătură cu starea actuală a relaţiilor cu Statele Unite şi că „împărtăşeşte” unele dintre aceste îngrijorări. Totuşi, consideră nerealiste apelurile de a renunţa la SUA ca partener strategic. În opinia sa, „acestea ignoră realităţile geopolitice dure din Europa şi subestimează potenţialul pe care îl are în continuare parteneriatul cu SUA, în ciuda tuturor dificultăţilor existente”.

Cu toate acestea, Merz estimează că pretenţia Statelor Unite la un leadership global necontestat „a fost combătută şi, probabil, pierdută”.

ALIANŢELE EUROPEI

În viziunea cancelarului, Europa trebuie să se concentreze pe definirea şi promovarea unui program propriu pentru a răspunde noii ordini mondiale, prin intermediul unei Uniuni Europene unite şi mai coerente. „Politica marilor puteri în Europa nu este o opţiune pentru Germania. Conducerea în parteneriat, da. Fanteziile hegemonice, nu”, a subliniat el.

Merz a insistat că succesul pe termen lung este posibil doar dacă ceilalţi europeni sunt implicaţi. „Pe termen lung, vom avea succes doar dacă îi vom implica şi pe ceilalţi europeni, iar noi, germanii, facem acest lucru, nu avem altă opţiune. Ne aflăm în inima Europei. Dacă Europa este divizată, suntem divizaţi şi noi. Germania este divizată”, a declarat cancelarul.

El a arătat că Europa poate şi trebuie să caute noi parteneri comerciali şi politici la nivel global, pentru că „parteneriatul nu este un termen absolut în acest context; nu necesită convergenţa completă a tuturor valorilor şi intereselor”. În acest sens, a menţionat Canada, Japonia, Turcia, India, Brazilia, Africa de Sud, statele din Golf şi alte ţări dispuse la cooperare.

ERA POLITICII DICTATE DE MARILE PUTERI

Merz şi-a început discursul amintind că, în ultimii ani, lumea a fost marcată de „tensiuni şi conflicte crescânde”, printre care agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Motto-ul MSC, „În destrămare”, i se pare „sumbru”, dar a recunoscut că „trebuie să îl formulăm în termeni şi mai duri”, pentru că „această ordine (mondială) nu mai există”.

„Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanţă din istorie”, a spus liderul german, explicând că ne confruntăm acum cu o eră „marcată de politica marilor puteri”, în care „revizionismul violent” al Rusiei stă la baza agresiunii împotriva Ucrainei. În ceea ce priveşte China, el a afirmat că aceasta „doreşte să fie un lider în modelarea lumii”, dar „foloseşte în mod sistematic dependenţele altora şi redefineşte ordinea internaţională în favoarea sa”.

În opinia lui Merz, Statele Unite şi-au dat seama de nevoia de a „recupera în anumite domenii” faţă de China, care nu încetineşte această tendinţă, ci o accelerează. Cancelarul a amintit şi de investiţiile interne în apărare şi de reformele serviciului militar german, atât în ţară, cât şi în străinătate, inclusiv prima desfăşurare permanentă a trupelor germane în Lituania, reiterând angajamentul de a „face din Bundeswehr cea mai puternică armată convenţională din Europa”.

În acelaşi timp, el şi-a reluat apelul de a „limita explozia birocraţiei şi a reglementărilor europene”. „Nu trebuie să ne punem lanţuri care ne jefuiesc de competitivitate”, a avertizat cancelarul. Un exemplu grăitor, a spus el, este faptul că PIB-ul Rusiei este de aproximativ 2 trilioane de euro, în timp ce PIB-ul Uniunii Europene este de aproape zece ori mai mare. Cu toate acestea, Europa nu este astăzi de zece ori mai puternică decât Rusia. Potenţialul militar, politic, economic şi tehnologic al UE este uriaş, dar de foarte mult timp nu a fost exploatat la nivelul necesar. „Deci, cel mai important lucru este să schimbăm mentalitatea acum”, a explicat Merz.

În viziunea sa, „politica marilor puteri” reflectă societăţi neliniştite şi agitate într-o perioadă de schimbări revoluţionare. Totodată, această dinamică testează limitele sistemului democratic, deoarece împinge oamenii către „răspunsuri puternice şi uşoare”. Merz a atras atenţia că mărfurile, tehnologia şi lanţurile de aprovizionare joacă un rol deosebit de important în noua ordine mondială emergentă, iar europenii trebuie să accepte această realitate şi să o înfrunte, nu să o nege.

El şi-a încheiat discursul cu un avertisment sever: „Noi, germanii, ştim că o lume în care forţa face dreptate ar fi un loc întunecat. Ţara noastră a mers pe această cale în secolul al XX-lea, până la un final amar şi îngrozitor”. De aceea, a subliniat Merz, de această dată este nevoie de un răspuns diferit din partea Europei.

Momentul în care un cancelar german ia cuvântul la Conferinţa de Securitate de la München este întotdeauna important pe scena internaţională. Aceasta este prima ediţie a conferinţei la care participă Merz de când a preluat funcţia anul trecut, iar spre deosebire de predecesorii săi el a ales să vorbească în sesiunea de deschidere, încă din prima zi, un gest interpretat drept încercare de a da tonul întregii reuniuni.