O descoperire făcută într-o peșteră din Laos ar putea dezvălui unul din marile mistere ale evoluției umane

Un dinte uman dezgropat într-o peșteră din Laos ar putea ajuta la dezlegarea unuia dintre marile mistere ale evoluției umane, relatează CNN.

Cercetătorii cred că dintele a aparținut unei tinere femei care a trăit cu cel puțin 130.000 de ani în urmă și era probabil din specia Denisovan, un grup enigmatic de oameni preistorici identificat pentru prima dată în 2010.

Molarul inferior descoperit în Laos este prima dovadă fosilă care plasează Denisovanii în Asia de Sud-Est și ar putea ajuta la dezlegarea unui puzzle care i-a uluit timp de multă vreme pe experții în evoluția umană.

Singurele fosile clare de Denisovani au fost găsite în peștera Denisova din Munții Altai din Siberia, Rusia. Cu toate acestea, dovezile genetice i-au legat pe oamenii arhaici mai mult de zone aflate mult mai la sud - Filipine, Papua Noua Guinee și Australia.

„Acest lucru demonstrează că Denisovanii au fost probabil prezenți și în sudul Asiei. Și sprijină rezultatele geneticienilor care spun că oamenii moderni și denisovanii s-ar fi putut întâlni în Asia de Sud-Est”, a spus autorul cercetării, Clément Zanolli, cercetător în paleoantropologie la CNRS (Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică) și la Universitatea din Bordeaux.

Arheologii au descoperit dintele într-un loc cunoscut sub numele de Peștera Cobra, la 260 de kilometri de capitala Laosului, Vientiane, unde au început săpăturile în 2018. Studiul, publicat marți în revista Nature Communications, a estimat că molarul are o vechime între 131.000 și 164.000 de ani, pe baza analizei sedimentului din peșteră, datarea a trei oase de animale găsite în același strat și vârsta rocii care acoperă fosila.

„Dinții sunt cutia neagră a unei ființe. Ei păstrează o mulțime de informații despre viața și biologia sa. Au fost întotdeauna folosiți de paleoantropologi pentru a descrie specii sau pentru a face distincția între specii. Deci, pentru noi, paleoantropologii, dinții sunt fosile foarte utile”, a spus Zanolli.

Cercetătorii au comparat crestele și adânciturile de pe dinte cu alți dinți fosilizați aparținând oamenilor arhaici și au descoperit că nu seamănă cu dinții aparținând lui Homo sapiens sau Homo erectus - primul om arhaic care a mers drept și ale cărui rămășițe au fost găsite în toată Asia.

Descoperirea din peșteră seamănă cel mai mult cu un dinte găsit într-un os maxilar de Denisovan găsit pe platoul tibetan din provincia Gansu, China. Autorii au spus că este posibil, deși mai puțin probabil, ca dintele să aparțină unui Neanderthal.

„Gândiți-vă la dinte ca și cum ați călători într-o vale dintre munți. Iar organizarea acestor munți și văi este foarte tipică unei specii”, a explicat Zanolli.

Analiza unor proteine din smalțul dintelui a sugerat că acesta aparținea unei femei.

ADN-ul de Denisovan este încă prezent la unii oameni din prezent, deoarece, după ce strămoșii noștri Homo sapiens i-au întâlnit pe Denisovani, aceștia s-au amestecat și au avut copii. Aceasta înseamnă că putem studia istoria omenirii analizând datele genetice actuale.

Se credea că „amestecul” a avut loc acum mai bine de 50.000 de ani, pe măsură ce oamenii moderni s-au mutat din Africa și probabil s-au încrucișat atât cu Neanderthalienii, cât și cu Denisovenii. Dar stabilirea exactă a locului în care s-a întâmplat acest lucru s-a dovedit dificilă, mai ales în cazul Denisovanilor.