Norvegia își resuscitează buncărele din Războiul Rece pentru a contracara amenințarea rusă la granița arctică

Proximitatea Norvegiei față de URSS în timpul Războiului Rece a determinat construcția a numeroase buncăre militare, unele dintre ele fiind baze secrete vaste pentru avioane și nave. Tensiunile actuale cu Rusia au readus în prim-plan aceste buncăre.

Norvegia, o țară cu multe buncăre, găzduiește mii de turiști anual în nordul țării. Cu toate acestea, există o lume secretă pe care aceștia nu o văd niciodată. Avioane de luptă și submarine nucleare sunt ascunse în peșterile montane. La apogeul Războiului Rece, Norvegia avea aproximativ 3.000 de facilități subterane în care armata și aliații săi se puteau ascunde, îngreunând sarcina oricărui invadator. Existența acestor structuri era aproape necunoscută publicului norvegian.

Actualmente, în contextul unui conflict european care se extinde în estul Ucrainei, Norvegia reactivează două dintre cele mai emblematice structuri subterane din epoca Războiului Rece. Aproape de granița Norvegiei cu Rusia, la nord de Cercul Polar Arctic, hangarele de la Stația Aeriană Bardufoss și baza navală Olavsvern par desprinse dintr-un film de spionaj, cu pereți stâncoși și echipamente militare strălucitoare. Olavsvern impresionează printr-un tunel de ieșire lung de 909 metri, dotat cu uși masive anti-explozie.

Reactivarea acestor buncăre astăzi se justifică prin actuala amenințare rusă, chiar dacă URSS, pentru care au fost construite inițial, nu mai există. Avionul de luptă F-35 Lightning II de la Bardufoss, pregătit sub luminile reflectoarelor, evocă imaginea unui prădător gata de atac. Stația aeriană, deschisă inițial în 1938 și folosită în trecut de forțele germane, a fost, după război, protecție pentru avioanele norvegiene împotriva unui eventual atac sovietic.

Rolul bazei, care a beneficiat de îmbunătățiri structurale și ale echipamentelor, este de a spori "reziliența și supraviețuirea" avioanelor F-35 ale Norvegiei în fața unui atac rusesc. Invazia rusă a Ucrainei a demonstrat vulnerabilitatea aeronavelor militare scumpe precum F-35 atunci când sunt la sol.

Construirea bazei navale Olavsvern, care a avut loc începând cu anii 1950, a avut scopul de a transforma un punct strategic de trecere al submarinelor și navelor de război rusești într-o capcană. Baza, cu toate facilitățile sale, a fost o sarcină imensă pentru Norvegia, beneficiind de finanțare NATO.

Deși a fost închisă în 2009 și vândută la un preț sub valoarea pieței în 2013, baza este acum sub controlul WilNor Governmental Services și este supusă reparațiilor și modernizărilor, iar Marina SUA își exprimă interesul de a opera submarine nucleare de aici. Motivul reactivării acestor baze este clar: securitatea Norvegiei în fața Rusiei.

Problematicile de securitate ale Norvegiei nu au început în 2022 sau 2014, ci chiar mai devreme, odată cu creșterea investițiilor în Flota de Nord a Rusiei și reluarea exercițiilor militare rusești în Arctica. "Rusia lui Putin nu este Uniunea Sovietică", spune Andreas Østhagen, dar problemele de securitate pentru Norvegia rămân aceleași.

Norvegia nu este singura care reactivează bazele din Războiul Rece. Rusia și alte state fac același lucru, construind și noi structuri subterane pentru a-și proteja echipamentele de atacuri aeriene. Costurile și riscurile asociate pot împiedica țări precum Marea Britanie să urmeze acest exemplu. Cu toate acestea, în fața unor posibile atacuri surpriză, tendința naturală este de a merge sub pământ, un semnal clar al provocărilor geopolitice actuale.