Navigație pe râul Prut, după 25 de ani de așteptare

Comerț // Agricultorii din R. Moldova vor putea să exporte cereale pe râul Prut, făcând economii considerabile. Transportul fluvial este de șapte ori mai ieftin decât cel rutier

După ce Republica Moldova și-a declarat independența, autoritățile de la București și Chișinău au discutat intens problema reluării navigației pe râul Prut care nu a mai fost posibilă de când râul a fost catalogat drept graniță a Uniunii Sovietice. După zeci de ani de negocieri moldo-române, navigația a fost reluată, iar navele pot ajunge acum până la Cantemir.

Portul fluvial Ungheni a investit aproximativ 800 de mii de lei pentru a curăța albia râului Prut pe o lungime de 70 de kilometri, între Cahul și Cantemir. Prima barjă cu 500 de tone de pietriș a sosit zilele trecute din România, iar în scurt timp primul agent economic va exporta o barjă cu cereale, tot în dreapta Prutului.

Utilaj și barje arendate din România

În anul curent, agenții economici vor avea posibilitatea să transporte pe râul Prut până la 50 de mii de tone de mărfuri. „Asta este de zece ori mai puțin decât potențialul, deoarece am pierdut începutul sezonului. Acum, apa este în scădere și am putea să stopăm transportul la o anumită etapă. Totuși, suntem gata să începem exportul de cereale. Barjele vor staționa, deocamdată, la Câșlița-Prut”, precizează căpitanul Portului Giurgiulești, Petru Codreanu. Miercuri a fost instalat utilajul necesar pentru încărcarea și descărcarea grânelor. Tehnica a fost luată în arendă din România. Tot din dreapta Prutului sau din Ucraina vor putea fi arendate și barjele pentru transportul naval. Taxele vor fi achitate de agenții economici.

Opțiuni pentru agenții economici

Reluarea navigației de râul Prut este ca o gură de aer pentru companiile private, mai ales cele care activează în domeniul agricol și al construcțiilor. Transportarea mărfurilor pe apă va avea costuri de șapte ori mai mici decât pe cale rutieră și se va efectua mai rapid. „E mult mai convenabil să imporți materiale de construcție din România, decât să le aduci pe cale terestră din nordul R. Moldova. Cu cât e mai scurt drumul, cu atât crește volumul de marfă tranzacționată. Odată cu deschiderea navigației, se va dezvolta regiunea și căile de acces către porturi. Noi de ani de zile analizăm potențialul maritim al R. Moldova la toate întrunirile pe care le avem cu instituțiile abilitate din România”, susține președintele Asociației Expeditorilor și Brokerilor Vamali din R. Moldova, Serghei Taran. Reprezentanții Asociației au avut numeroase deplasări la porturile din Galați și Brăila pentru a prelua experiența colegilor din România, iar în luna august Serghei Taran va avea o vizită de lucru la București, în cadrul căreia va fi abordată și problema transportului de mărfuri pe apă.

Navigație până la Ungheni

În anul curent vor continua lucrările pentru curățarea albiei râului Prut până la Leova, iar în 2015 navigația comercială urmează să ajungă până la Ungheni. „Este o distanță foarte lungă, dar credem că într-un an și jumătate ne vom isprăvi. Paralel, intenționăm să facem lucrări de curățare și pe râul Nistru ca să avem navigație pe ambele râuri din R. Moldova. Cred că banii investiți se vor întoarce repede în buget, ținând cont de interesul agenților economici pentru transportul fluvial”, explică ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vladimir Botnari. Anul trecut, în bugetul statului au intrat peste 20 de milioane de lei proveniți din devamarea mărfurilor aduse pe râul Prut.

România investește în infrastructură

Odată ce Prutul a devenit un obiectiv strategic pentru R. Moldova, iar autoritățile își pun ambiția să transforme statul în unul maritim, este necesară și dezvoltarea infrastructurii regiunilor. Potrivit căpitanului Portului Giurgiulești, România s-a angajat să ne ajute pe acest segment. „Au fost înțelegeri ca Bucureștiul să ajute financiar la curățarea șenalului navigabil. Ulterior, partea română a decis să se implice în reconstrucția unor poduri peste Prut, în special cele de la Cantemir, Giurgiulești și Ungheni. Cea mai mare parte a banilor va fi oferită de Uniunea Europeană în cadrul unui proiect transfrontalier”, conchide Codreanu.

Cu aproape un secol în urmă, pe râul care desparte cele două state românești au fost 27 de poduri atât rutiere, cât și de cale ferată, majoritatea dintre ele fiind distruse în al Doilea Război Mondial.