Moscova atacă acordul SUA-Turcia pentru înarmarea Ucrainei: „Au deschis încă o cutie a Pandorei”

Moscova s-a declarat sâmbătă nemulţumită de acordul americano-turc privind livrarea de arme pentru Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că acest acord doar "va amâna încheierea regimului de la Kiev".

Zaharova a spus, citată de agenţia de presă TASS, că autorităţile din SUA şi Turcia au "deschis astfel încă o cutie a Pandorei".

În urmă cu aproximativ o săptămână, o notificare a Departamentului de Stat american adresată Congresului SUA a anunţat o achiziţie majoră de arme din Turcia de către Ucraina. Documentul descrie un pachet amplu de armament, compus în principal din tehnică de fabricaţie americană.

Potrivit notificării, Kievul cumpără un pachet substanţial de arme de artilerie fabricate în SUA, care include şi 70 de rachete ATACMS. Acordul se referă exclusiv la modele mai vechi de arme, dar rămâne unul de anvergură.

În înţelegere sunt prevăzute de asemenea 12 lansatoare de rachete M270, peste 2.500 de rachete de artilerie calibru 227 mm cu muniţii cu fragmentaţie, precum şi 47.000 de obuze de artilerie calibru 203 mm, tot cu muniţii cu fragmentaţie.

Guvernul american susţine acest acord, evaluat la 283 de milioane de dolari. Senatul şi Camera Reprezentanţilor au însă posibilitatea să formuleze obiecţii în termen de 30 de zile, ceea ce ar putea modifica sau întârzia implementarea sa.

Între timp, potrivit unor informaţii recente furnizate de Kiev, forţele armate ruse şi-au consolidat capabilităţile cu rachete balistice provenite din Coreea de Nord. Cel puţin două dintre aceste rachete ar fi fost deja folosite împotriva Ucrainei.

Rusia a respins vineri ideea unei încetări a focului cu Ucraina în Marea Neagră, susţinând că nu vede niciun motiv pentru adoptarea unor jumătăţi de măsură. Moscova consideră că acestea ar oferi doar un răgaz Kievului.

În ultimele săptămâni, atât Rusia, cât şi Ucraina au intensificat atacurile asupra navelor comerciale în Marea Neagră. Acest val de atacuri a dus la creşterea preţului cerealelor pe pieţele internaţionale şi a amplificat îngrijorările privind securitatea rutelor maritime.

Într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a acuzat Kievul că ar fi recurs la acte neruşinate de terorism împotriva navelor comerciale, fără a face însă nicio referire la atacurile lansate de Rusia. Retorica oficială rusă a pus astfel accentul exclusiv pe acţiunile ucrainene.

"Considerăm aceste atacuri (comise de Ucraina) drept o politică deliberată menită să destabilizeze transportul maritim civil în regiunea Mării Negre pentru a escalada şi mai mult tensiunile şi a prelungi conflictul, totul cu consimţământul flagrant al vecinilor regionali", a declarat Zaharova.

În acelaşi timp, ea a precizat că Moscova nu vede niciun semn de îmbunătăţire a situaţiei. În consecinţă, nu ar exista niciun motiv pentru "jumătăţi de măsură" care, în viziunea sa, ar oferi doar un respiro regimului de la Kiev. Zaharova a explicat că s-a referit la o declaraţie a ministrului de externe turc, Hakan Fidan, potrivit căreia Ankara le-a prezentat Rusiei şi Ucrainei propuneri pentru un moratoriu privind operaţiunile militare în Marea Neagră.

Conform unor relatări, Ucraina i-ar fi transmis Rusiei, prin intermediul unei ţări terţe, o ofertă ca cele două părţi beligerante să înceteze atacurile împotriva ţintelor civile în Marea Neagră. Această propunere viza limitarea riscurilor pentru transportul civil şi infrastructura portuară, însă reacţia Moscovei a fost una rezervată.

Maria Zaharova a subliniat că nu consideră realizabilă o revenire la iniţiativa asupra cerealelor transportate pe Marea Neagră din perioada 2022-2023, mediată de Turcia. Acel acord a permis la momentul respectiv Kievului şi Moscovei să continue exporturile de cereale către piaţa mondială, în pofida războiului.

Acordul s-a blocat ulterior, după ce Rusia a acuzat Ucraina şi Occidentul că nu şi-au respectat partea lor din înţelegere. In acest context, Moscova susţine că reluarea mecanismului anterior nu este posibilă în condiţiile actuale şi îşi menţine poziţia critică faţă de noile propuneri de încetare a focului sau de reglementare parţială a situaţiei din Marea Neagră.