„Miza propagandei rusești nu este să transforme Rusia într-un actor bun, ci să otrăvească parteneriatele-cheie ale României”

Miza propagandei rusești în România „nu este atât să transforme Rusia într-un actor bun și într-un partener de încredere, cât mai degrabă să otrăvească parteneriatele-cheie ale României", a declarat, marți, analistul Radu Magdin.

Membru al NATO Emerging Leaders Working Group, Magdin a vorbit, la evenimentul „Defence and Dialogue in Eastern Europe”, alături de Andreas Umland, de la Institute for Euro-Atlantic Cooperation din Kiev și de Iulia-Sabina Joja (Global Focus, România), în cadrul panel-ului „Countering Russian Disinformation (Contracararea dezinformării ruse — n.r.)”.

„Miza propagandei rusești sau a dezinformării rusești pe România nu este atât să transforme Rusia într-un actor bun și într-un partener de încredere (...) cât mai degrabă să otrăvească parteneriatele-cheie ale României, parteneriatul cu Statele Unite și să discrediteze două branduri — Uniunea Europeană și NATO”, a declarat Radu Magdin pentru Agerpres.

El a apreciat că, în ceea ce privește propaganda și dezinformarea, „România nu este suficient de pregătită”. „Suntem în momentul de față la etapa de monitorizare cu gândirea la dotare cu instrumente care să combată respectiva dezinformare”, a spus el. Totuși, în România, a adăugat el, „este foarte greu să impui o idee de favorabilitate față de relația cu Rusia”. „Rusia nu are cum, în media și social media românești, să fie 'băiatul bun' sau 'fata bună'”, a afirmat analistul.

Radu Magdin este de părere că un instrument foarte important în combaterea propagandei este o anume „alfabetizare media” a cetățenilor.

„În esență, principalul lucru pe care poți să îl faci în combaterea dezinformării sau a propagandei nu este doar să spui periodic 'Stop fake!', 'Stop fals!', să arăți cu degetul că ceva nu este în regulă, ci să înveți lumea să aibă un gust în materie de media, să clasifice media într-un anumit fel”, a adăugat el.

De asemenea, a evidențiat Magdin, „trebuie să existe și social media literacy — felul în care poți identifica un cont fals sau efectiv propagandistic în zona de Twitter sau în zona de Facebook”.

„Părerea mea este că în momentul de față suntem în diferite stadii în Europa, la nivelul statelor membre. Fie că vorbim de state membre UE sau NATO, sunt state care conștientizează că 'avem o problemă' și fac ceva, sunt state care doar conștientizează că au o problemă și sunt state care nici măcar nu conștientizează că au o problemă”, a detaliat analistul.

El a spus că din prima categorie fac parte statele în care au avut loc alegeri și a dat exemplu Franța. „În context de alegeri se vede momentul-cheie în care intervine propaganda sau demersul de dezinformare și miza — anume scăderea încrederii, scăderea încrederii în autorități (...) crearea de idee a conspirației și, foarte important, relativizarea adevărului, faptul că 'toată lumea minte'”, a punctat el.

Magdin a mărturisit că își dorește ca instrumentul de combatere a dezinformării să fie creșterea standardelor în consumul de informație.

„Dacă noi nu facem decât să intrăm într-un regim de reacție față de zona de propagandă și de dezinformare, deja am pierdut respectivul pariu. Interesul nostru este să ne ridicăm standardele în societate până la un nivel la care oamenii să spună 'OK, recunosc, este ceva în neregulă cu această știre, clar, se încearcă un joc cu noi, se încearcă o manipulare'”, a punctat analistul.

Evenimentul „Defence and Dialogue in Eastern Europe”, organizat la București în perioada 31 iulie — 5 august de EAD Society, aduce în discuție provocările de securitate actuale la adresa României și a țărilor membre NATO.