Mircea Badea, concediu în Parga, stațiunea grecească de pe „râul lui Hades”, în timp ce tot mai puțini români își permit o vacanță

Mircea Badea se află în vacanță, iar destinația aleasă este Parga, în nord-vestul Greciei. Orașul se află la aproximativ 1000 de kilometri de București, nu este pe o insulă, iar pe drum el s-a oprit o noapte la Salonic. În apropiere se găsește și celebrul „râul lui Hades” din mitologia greacă.

Parga este considerată una dintre cele mai spectaculoase stațiuni din Grecia continentală. Se află pe coasta Mării Ionice, în regiunea Epirus, între Preveza și Igoumenitsa, într-un cadru natural în care munții coboară direct spre mare. Stațiunea atrage turiști prin golfurile sale pitorești, plajele cu nisip fin și peisajele deosebite, care combină armonios marea și reliefurile abrupte.

Orașul este construit în trepte pe versanții muntelui. Privit de pe mare, Parga seamănă cu un amfiteatru colorat, imagine care i-a adus deseori comparația cu Positano. Mulți călători o consideră una dintre cele mai frumoase destinații din Grecia. Farmecul său este dat de influențele venețiene, străduțele înguste și pavate, casele viu colorate, plajele ample și cadrul natural spectaculos. Toate aceste elemente transformă Parga într-o stațiune care cucerește vizitatorii încă de la prima vedere.

Distanța București – Parga este de aproximativ 1000 de kilometri, care pot fi parcurși cu mașina în aproape 13 ore și jumătate. Traseul recomandat este: vama Giurgiu – Sofia – vama Kulata – Salonic – Parga. Din Giurgiu până în centrul stațiunii ai de străbătut 961 de kilometri. Orașul se află în vestul Greciei continentale, aproximativ la jumătatea distanței dintre insula Lefkada și granița cu Albania.

Dacă preferi avionul, cel mai apropiat aeroport de Parga este Aktion, situat la circa 70 de kilometri de orașul Preveza. De acolo, drumul până în Parga durează în jur de o oră cu mașina, ceea ce face legătura destul de comodă pentru turiștii care nu doresc să conducă sute de kilometri.

Mulți români aleg însă să meargă cu mașina personală, pentru flexibilitatea pe care le-o oferă. La întoarcere, trecând din nou prin Salonic, îți poți prelungi vacanța cu câteva zile și te poți abate aproximativ 50 de kilometri spre sud pentru a vizita peninsula Halkidiki. Dacă nu ești hotărât ce zonă să vezi, brațul Sithonia este adesea recomandat pentru peisajele sale mai sălbatice și plajele mai liniștite.

În același timp, una dintre cele mai iubite destinații de vacanță din Mediterană, Croația, a ajuns printre cele mai scumpe. Țara a urcat peste Spania sau Grecia în privința prețurilor la restaurante și hoteluri, devenind una dintre destinațiile cu costuri ridicate din regiune. Conform unei analize realizate pe baza datelor Eurostat pentru 2025, doar Franța și Italia depășesc Croația ca nivel general al prețurilor în zona mediteraneană.

Folosind indicele mediu al UE de 100 ca reper, Eurostat arată că Portugalia rămâne una dintre cele mai accesibile destinații pentru turiști, cu un nivel al prețurilor de 73,6. Urmează Turcia și Spania, în timp ce Grecia înregistrează un indice de 86,1. Indicele Croației este de 89,6, ceea ce o plasează clar între opțiunile mai scumpe ale Mediteranei.

Potrivit analistului economic Petar Vušković, majorarea costurilor din sectorul turistic al Croației este determinată în principal de cheltuielile tot mai mari ale întreprinderilor. Printre acestea se numără prețurile mai ridicate la energie, creșterea costurilor forței de muncă, precum și scumpirea alimentelor, toate fiind transferate în final în tarifele plătite de turiști.

Croația se situează printre statele europene cu cele mai ridicate prețuri la alimente. Doar Franța, Grecia și Italia au piețe alimentare mai scumpe, potrivit datelor Eurostat.

Cu toate acestea, analiștii atrag atenția că aceste cifre trebuie interpretate cu prudență, deoarece Eurostat se bazează pe medii naționale și nu pe prețurile din anumite puncte turistice de vârf. Media croată include atât destinații extrem de populare, precum Dubrovnik și Hvar, cât și regiuni mai puțin turistice, cum sunt Zagreb, Lika sau Slavonia.

În acest context, merită menționat că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 81% dintre gospodăriile din România au reușit anul trecut să facă față cheltuielilor cu veniturile de care dispun. Situația financiară rămâne însă fragilă pentru multe familii.

Totodată, anul trecut, doar 3 din 10 familii din România și-au permis să petreacă o săptămână de vacanță în afara gospodăriei. În 2024, ponderea a scăzut și mai mult: doar 26% dintre familiile din țară au reușit să-și permită un concediu, ceea ce arată presiunea tot mai mare a costurilor asupra bugetelor casnice.