Ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu: România crede că trebuie să se facă dreptate în ceea ce priveşte crimele comise în Ucraina

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, a participat, marţi, la Summitul statelor membre ale Grupului Nucleu (Core Group) privind crearea unui Tribunal Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei, desfăşurat în format virtual.

MAE arată într-un comunicat că ministrul Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul neechivoc al României faţă de obiectivul fundamental al înfăptuirii justiţiei, în baza instrumentelor de drept internaţional, şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Bogdan Aurescu a subliniat, în acest sens, că România, ca ţară cu expertiză recunoscută în domeniul dreptului internaţional, a răspuns prompt la solicitarea părţii ucrainene privind crearea Grupului Nucleu în vederea înfiinţării Tribunalului, participând activ la discuţiile pe această temă desfăşurate până în prezent, având în vedere complexitatea juridică a problemei.

„România crede cu fermitate că trebuie să se facă dreptate în ceea ce priveşte toate crimele comise în contextul acestui război, inclusiv crima de agresiune. Nu este o cale uşoară, având în vedere complexitatea juridică ridicată a problemei, dar nu ne descurajăm în faţa unor sarcini dificile", a susţinut ministrul Aurescu, în intervenţia sa.

Potrivit MAE, conduita României reflectă poziţia sa principială privind tragerea la răspundere a celor vinovaţi de săvârşirea crimelor de o gravitate deosebită pe teritoriul Ucrainei, abordare reflectată inclusiv prin: decizia României din 2 martie 2022 de a sesiza, alături de un grup consistent de alte state, procurorul Curţii Penale Internaţionale, în legătură cu desfăşurarea unei anchete cu privire la comiterea crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimei de genocid şi de a sprijini cu o contribuţie voluntară Biroul Procurorului CPI; depunerea, la 16 septembrie, la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a cererii de intervenţie a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse; depunerea, la 13 septembrie 2022, a Declaraţiei de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). Ca expresie a importanţei acordate mecanismelor de drept internaţional, ministrul Bogdan Aurescu se implică personal, ca Agent al României, în procedurile din faţa CIJ, menţionează MAE.

Summitul statelor membre ale Grupului Nucleu privind crearea unui Tribunal Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei a fost organizat de Ucraina, participanţii fiind oficiali din statele care sunt implicate activ în demersurile privind crearea unei instanţe care să examineze crima de agresiune, în contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

Cu prilejul summitului, a fost adoptată o Declaraţie Comună prin care se reafirmă angajamentul statelor participante faţă de importanţa realizării obiectivului aducerii în faţa justiţiei internaţionale a persoanelor responsabile pentru planificarea şi comiterea crimei de agresiune împotriva Ucrainei şi afirmarea sprijinului pentru un Tribunal special având competenţe în materie.

Demersurile pentru înfiinţarea unui Grup Nucleu de state care să lucreze la identificarea celor mai potrivite modalităţi juridice pentru înfiinţarea unui Tribunal special pentru sancţionarea crimelor de agresiune săvârşite în Ucraina au fost iniţiate anul trecut, România fiind printre primele state care s-au alăturat acestui grup.

Eforturile participanţilor la acest Grup Nucleu ţin de identificarea celei mai potrivite soluţii juridice în vederea înfiinţării unei astfel de instanţe, precum şi pentru generarea unei susţineri cât mai largi pentru iniţiativă, în scopul asigurării legitimităţii acesteia.

Crearea unei astfel de instanţe este necesară, având în vedere inexistenţa, la acest moment, a unui mecanism jurisdicţional internaţional care să sancţioneze săvârşirea crimei de agresiune în Ucraina, întrucât Federaţia Rusă nu este parte la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, mai arată MAE.