Ministerul de Externe de la Chișinău, răspuns pentru MID-ul de la Moscova, care vrea în R. Moldova buletine de vot în limba rusă: „Coeziunea după model european înseamnă acces pentru toate minoritățile și nicidecum favorizarea uneia”

Toate scrutinele electorale din R. Moldova au fost recunoscute la nivel internațional ca fiind libere și corecte, iar tipărirea buletinelor de vot în limba română este „o decizie internă a republicii noastre”. Totodată, noul Cod Electoral adoptat joi, 8 decembrie, de Parlament în lectură finală prevede „negru pe alb” că, dacă există solicitări de a tipări buletine în limbile minorităților, acestea vor fi îndeplinite.

„Coeziunea după model european înseamnă a oferi acces tuturor minorităților și nicidecum favorizarea uneia”, este replica purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Daniel Vodă, dată diplomației de la Moscova, care s-a arătat nemulțumită, prin gura Mariei Zaharova, de faptul că buletinele de vot nu vor mai fi tipărite în limba rusă, decât la solicitare.

Potrivit Mariei Zaharova, în R. Moldova ar fi peste 220 de mii de persoane cu cetățenia Federației Ruse, iar circa 80% dintre locuitorii republicii noastre ar cunoaște limba rusă.

„Buletinele de vot vor fi tipărite într-o singură limbă, în limba română. E o decizie internă a republicii noastre bazată pe un proces de consultări, inclusiv cu organizațiile internaționale. Totuși, dacă se insistă cu această pistă absolut falsă, spunem cu subiect și predicat: la fel cum la toate alegerile din R. Moldova (recunoscute de observatori internaționali ca libere și corecte), republica noastră își menține standardele înalte de organizare a scrutinelor electorale, pentru că ținem la democrație.

Sper că ambasada rusă la Chișinău, care și ea a monitorizat alegerile anterioare, a informat Moscova despre faptul că oricine are nevoie de asistență și ajutor în exercitarea dreptului democratic îl primește profesionist și eficient. Dacă cineva are întrebări, inclusiv de traducere, le primește cu multă deschidere și bunăvoință. Noul Cod Electoral prevede negru pe alb: dacă există solicitări de a tipări buletine în limbile minorităților - va fi dat curs. Coeziunea după model european înseamnă acces tuturor minorităților și nicidecum favorizarea uneia”, răspunde Daniel Vodă de la MAEIE.

CITIȚI și INTERVIU // Pavel Postică, despre principalele prevederi ale NOULUI Cod electoral: „Adoptarea Codului în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția este una dintre cele nouă condiții de aderare la UE”. Ce vor socialiștii și găgăuzii?

Purtătorul de cuvânt al diplomației de la Chișinău i-a luat, de asemenea, apărarea președintei Maia Sandu, atacată repetat de Zaharova pentru că are cetățenie română și ar încălca „drepturile rusofonilor”.

„Doamna președintă este recunoscută ca lider care luptă hotărât pentru democrație, respectarea drepturilor omului și libertate. Vreau să reamintesc purtătoarei de cuvânt a MAE rus că în diplomație există etică profesională după care ne conducem, or calificativele absolut inacceptabile la adresa liderului unei țări, ales de poporul său, sunt o lipsă de respect nu doar față de lidera noastră, dar și față de fiecare cetățean pe care îl reprezintă. De asemenea, invit echipa doamnei Zaharova să citească cu atenție și să privească mesajele publice ale șefei statului, difuzate inclusiv în limba rusă”, este recomandarea lui Daniel Vodă pentru omoloaga sa de la Moscova.

Aceeași sursă a adăugat că, din primele zile ale războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, guvernarea R. Moldova a făcut „apel la unitate și să nu permitem discursului de ură sau să acceptăm ca cineva să ne dezbine”.

Totodată, Daniel Vodă a remarcat faptul că cetățenia română, nu și cea rusească a moldovenilor, a devenit „o temă de interes” pentru oficialii ruși în ultima vreme.

„Pluralitatea de cetățenii în R. Moldova este garantată de lege. Sute de mii de moldoveni, inclusiv vorbitori nativi de limba rusă, și-au REDOBÂNDIT cetățenia română sau dețin cetățenia americană, ucraineană, italiană, irlandeză, rusă, bulgară, estoniană sau a oricărei alte țări. Ne iubim la fel de mult pământul, țara, identitatea, graiul, democrația, libertatea și pacea indiferent de limba pe care o vorbim acasă”, și-a încheiat mesajul purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă.

Amintim că, la ultimul recensământ realizat în R. Moldova (2014), 82,1% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni/români, iar reprezentanții minorităților etnice alcătuiesc mai puțin de 18%, dintre care 6,6% sunt ucraineni, 4,6% - găgăuzi, 4,1% - ruşi, 1,9% - bulgari, 0,3% - romi, alte etnii constituind 0,5% din populație.