Meta, în fața unui proces de 1 trilion de dolari în SUA: Facebook și Instagram pentru minori ar putea rămâne fără like-uri și scrolling nelimitat

Facebook și Instagram ar putea trece prin schimbări majore dacă Meta pierde un proces de mare amploare în SUA, proces care vizează modul în care platformele sunt folosite de minori.

Compania se pregătește pentru un litigiu cu potențiale consecințe profunde asupra funcționării Facebook și Instagram pentru utilizatorii tineri. Audierea, ce urmează să înceapă marți în fața unui juriu, vine după o serie de înfrângeri suferite de Meta în instanțele americane, în dosare legate de impactul rețelelor sale asupra copiilor și adolescenților.

Procesul a fost intentat în 2023 de 30 de state americane, inclusiv California și New York. Autoritățile susțin că Meta ar fi încălcat mai multe legi federale și statale referitoare la protecția și confidențialitatea utilizatorilor tineri. În același timp, tot mai multe țări discută măsuri pentru a limita sau chiar interzice accesul copiilor la rețelele sociale.

Miza este uriașă: statele cer despăgubiri de peste 1 trilion de dolari și, totodată, schimbări structurale ale platformelor. Printre modificările cerute se numără eliminarea numărului de aprecieri afișat minorilor și renunțarea la derularea infinită a conținutului, care încurajează petrecerea unui timp îndelungat în aplicații.

Dacă statele vor avea câștig de cauză, Meta ar putea fi obligată să reproiecteze radical experiența oferită copiilor și adolescenților pe Facebook și Instagram.

Reclamanții solicită introducerea unui set extins de măsuri care să limiteze modul în care minorii interacționează cu platformele. Printre propuneri se numără: verificarea conturilor adolescenților de către părinți; modificarea algoritmilor de recomandare despre care autoritățile afirmă că stimulează mecanismele de recompensă și dependență; eliminarea mai multor filtre ce modifică înfățișarea persoanelor din fotografii; dezactivarea redării automate a videoclipurilor; împiedicarea utilizatorilor de a-și crea mai multe conturi; eliminarea conținutului de tip „Instagram Stories”.

Aceste funcții sunt acum elemente centrale ale modului în care sunt folosite platformele Meta. Potrivit statelor, tocmai aceste mecanisme ar fi fost concepute pentru a determina utilizatorii să revină constant în aplicații și să petreacă acolo perioade tot mai lungi.

Autoritățile mai acuză compania că ar fi folosit notificări frecvente pentru a-i împinge pe copii și adolescenți să revină pe platforme, chiar și atunci când aceștia încearcă să reducă timpul petrecut online.

În esență, statele susțin că Meta ar fi urmărit cu prioritate atragerea și menținerea utilizatorilor foarte tineri, pentru a-și extinde baza de utilizatori și, implicit, afacerea. Valoarea bursieră a companiei este în prezent de aproximativ 1,5 trilioane de dolari.

Meta respinge acuzațiile și afirmă că dovezile vor demonstra eforturile depuse pentru protejarea tinerilor. „Nu suntem deloc de acord cu aceste acuzații și suntem încrezători că dovezile vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată de a sprijini tinerii”, a declarat o purtătoare de cuvânt a companiei într-un comunicat.

Cazul este judecat de Yvonne Gonzalez Rogers, judecătoare federală din California, cunoscută și pentru dosarul în care s-au confruntat Elon Musk și Sam Altman. După aproape două decenii pe banca judecătorească, ea este considerată un magistrat direct și exigent.

Procesul are loc într-un context dificil pentru Meta. Recent, un judecător din New Mexico a pronunțat o hotărâre severă împotriva companiei, obligând-o să plătească 942 de milioane de dolari și să introducă mai multe restricții pentru utilizatorii minori.

Între măsurile impuse în New Mexico se află ascunderea numărului de aprecieri pentru persoanele sub 18 ani, interzicerea trimiterii și primirii de materiale nud de către adolescenți și limitarea notificărilor push la anumite intervale orare.

Judecătorul Bryan Biedscheid a descris rețelele sociale ale Meta drept o „pacoste publică”, comparând efectele lor cu cele ale unei fabrici care poluează aerul respirat de oameni. În opinia sa, platformele produc efecte dăunătoare asupra unei întregi populații.

Meta a anunțat că va contesta decizia. Deocamdată, hotărârea din New Mexico se aplică doar în acel stat. Însă, dacă cele 30 de state care au deschis noul proces obțin o decizie favorabilă, compania ar putea fi nevoită să aplice modificări similare pe întreg teritoriul Statelor Unite.

Printre cele mai importante schimbări posibile se numără eliminarea numărului de aprecieri vizibil pentru utilizatorii minori. Această funcție este una dintre cele mai vechi caracteristici ale Facebook, prezentă încă din perioada în care compania opera sub acest nume, înainte de actuala structură Meta.

În prezent, like-urile sunt una dintre principalele forme de reacție la fotografii, videoclipuri și postări pe rețelele sociale. În același timp, numeroase cercetări au asociat aceste indicatoare de popularitate cu presiunea socială, sentimentul de respingere și diverse probleme emoționale în rândul adolescenților.

Un exemplu invocat într-un proces anterior este cel al unei tinere identificate drept Kaley, care a câștigat la începutul acestui an un proces împotriva Meta. În timpul audierilor, ea a povestit că, la doar nouă ani, își crease zeci de conturi pe YouTube și Instagram, doar pentru a genera aprecieri la propriile postări.

Scopul era să obțină mai multă interacțiune din partea altor utilizatori și sentimentul de validare pe care îl asocia cu numărul de like-uri. Kaley a relatat că, în acea perioadă, se simțea deprimată, iar ulterior, la vârsta de 10 ani, a primit un astfel de diagnostic.

Mai multe studii realizate în ultimii ani au analizat legătura dintre indicatorii de popularitate online, precum aprecierile, și starea emoțională a adolescenților. Unele cercetări indică faptul că numărul de reacții primite poate amplifica sentimente precum respingerea, nesiguranța sau depresia.

Pandemia de Covid a făcut ca milioane de oameni să ajungă să petreacă foarte mult timp cu ochii în telefon, pentru a urmări ultimele știri, decizii la nivel local, situația din spitale, cifre, statistici și chiar oferte de locuri de muncă online. Așa s-a ajuns la scrolling nesfârșit pe rețelele de socializare, în magazine online, pe aplicații de restaurante cu livrare la domiciliu și pe o mulțime de alte platforme digitale.

Tot mai des, acest comportament se prelungește până târziu în noapte, din dorința de a rămâne la curent cu ultimele informații despre războiul din Ucraina, despre țintele lui Putin și comunicările oficiale din întreaga lume. Obiceiul a primit numele de doomsurfing sau doomscrolling, cunoscut și ca „scrolling apocaliptic”.

Fluxul continuu de știri și actualizări de pe rețelele sociale pare că nu se oprește niciodată. Este un obicei nociv, menționat frecvent de terapeuți în discuțiile cu cupluri în care unul dintre parteneri este acuzat că nu mai acordă suficientă atenție relației. Decesele cauzate de Covid, bombardamentele din țara vecină, creșterea ratei șomajului, protestele din stradă și multe alte evenimente par să curgă neîncetat, ca dintr-un robinet care nu poate fi închis.

Ne doare ceva? Căutăm pe internet remedii, derulând fără sfârșit. Vrem să ne reînnoim garderoba? Facem scroll în magazinele online de haine. Ne este foame și nu avem chef să gătim? Căutăm prin aplicații cu restaurante și cafenele. Aceste comportamente s-au integrat în rutina zilnică și, de multe ori, se combină cu consumul obsesiv de știri negative.

Potrivit lui Nicole Ellison, care studiază comunicarea și rețelele sociale la Școala de Informații a Universității din Michigan, acest tip de comportament reprezintă „o mare cerere de procesare cognitivă”, însă nu face decât să agraveze stresul și anxietatea deja existente. De ani de zile, oamenii pun sub semnul întrebării beneficiile reale ale platformelor precum Twitter și Facebook. Unele studii arată că rețelele sociale pot avea efecte pozitive asupra sănătății mintale dacă sunt folosite responsabil, dar, în același timp, pot contribui la anxietate și depresie.

Acest lucru se întâmplă adesea pentru că petrecem mult timp privind fotografii, deschizând linkuri către bârfe despre celebrități și consumând conținut superficial. Iar dacă la toate acestea se adaugă pandemia și războiul, efectele negative se intensifică semnificativ.

Mesfin Bekalu, cercetător la Centrul Lee Kum Sheung pentru Sănătate și Fericire de la Școala de Sănătate Publică TH Chan din Harvard, observă că, deși multe știri sunt negative, „în calitate de oameni avem tendința „naturală” de a acorda mai multă atenție la știri negative.” Nu este întâmplător că doomscrolling a fost inclus pe lista cuvintelor urmărite de Merriam-Webster, iar Dictionary.com l-a desemnat drept unul dintre termenii noi apăruți în contextul coronavirusului.