MASACRUL de la Fântâna Albă: Cum au UCIS sovieticii mii de oameni care se refugiau în România, chiar de Paște, acum 77 de ani

Astăzi se împlinesc exact 77 de ani de la evenimentul tragic numit Masacrul de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord.

Pe data de 1 aprilie 1941, mii de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, care încercau să se refugieze în România din teritoriul ocupat de Uniunea Sovietică, au fost uciși de către armata sovietică la nici trei kilometri de graniță.

Genocidul s-a produs după ce România a fost obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu pe care se aflau câteva milioane de locuitori, consecinţă a ultimatumului primit în iunie 1940 și ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc în Duminica Paştelui a anului 1941, când aproximativ trei mii de români, locuitori din Bucovina de Nord, au încercat să se refugieze în România, după ce sovieticii au lansat zvonuri potrivit cărora vor permite trecerea celor care vor să trăiască în România. Atunci, un grup mare de români bucovineni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în faţă steaguri albe, însemne religioase, icoane, prapuri şi cruci din cetină au format o coloană paşnică de peste 3 000 de persoane şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română pentru a trece în România.

Într-o poiană de lângă localitatea Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa română, în locul numit Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească, apoi au tras în plin cu mitralierele secerând laolaltă bărbați, femei, copii și bătrâni. Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia ori legaţi de cai şi târâţi până la locul unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, mulți dintre ei fiind îngropaţi de vii.

Cei care nu au fost uciși de gloanțele mitralierelor au fost arestaţi de NKVD şi, după ce au îndurat torturi îngrozitoare, au fost şi ei împușcați și aruncați într-o groapă comună peste care s-a turnat var nestins.

Sfidător este faptul că autoritățile de la Moscova au trecut în anonimat acest genocid, declarând că a fost vorba doar de un incident minor, în care „un grup de 10 persoane a încercat să treacă fraudulos granița și au fost arestate”. Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat subiect „tabu” până în anii ’90, iar autorităţile sovietice şi ulterior cele ucrainene au interzis orice referire la el.

Abia după anul 2000, autorităţile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor bucovineni care şi-au dorit doar să treacă și să trăiască în România.

Pe 12 aprilie 2011, Camera Deputaților din România a instituit pe 1 aprilie Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Unii istorici au numit Masacrul de la Fântâna Albă drept „Katynul românesc”.

Astăzi, sute de persoane au comemorat victimele acestui masacru, chiar în locul unde au fost ucise miile de români.


Video: Vlad Bilețchi, președintele Asociației „UNIREA-ODIP”