Marte ar fi putut găzdui viață. Descoperirea făcută de roverul Curiosity al NASA pe Planeta Roșie

În anul 2016, roverul Curiosity al NASA a dezgropat argilă marțiană despre care oamenii de știință spun acum că ar fi o dovadă convingătoare a faptului că Planeta Roșie a găzduit cândva viață.

Descoperirea sugerează că Marte a trecut printr-o perioadă îndelungată de condiții relativ stabile, potrivit unor noi cercetători publicate în jurnalul Nature Astronomy. Cu siguranță, asta nu confirmă faptul că Marte a găzduit cândva viață, însă este un semn promițător că planeta a fost capabilă de așa ceva.

Cheia noului studiu este un mineral numit glauconit. Pe pământ, glauconitul apare deseori în depozite de sedimente de la fundul corpurile de apă precum și în carbonați și gresie. Ceea ce au în comun toate acestea este faptul că necesită perioade foarte îndelungate și relativ stabile pentru a se forma.

Cum ar fi fost viața pe Marte?

Așadar, oamenii de știință, de la NASA și o varietate de instituții din Spania, au descoperit că mostrele marțiene sunt foarte asemănătoare cu argila de glauconit din punct de vedere al structurii fizice și compoziției chimice. Astfel, inspirându-se din aceste dovezi, cercetătorii au făcut câteva presupuneri despre cum ar fi fost viața pe Marte și cum s-ar fi format acest mineral.

În primul rând, oamenii de știință sugerează că Marte ar fi avut mari corpuri de apă pe suprafața sa. Această ipoteză este deja destul de acceptată, potrivit Futurism.

Marte ar fi putut avea temperaturi joase și temperate

De asemenea, în anii recenți, tot mai multe dovezi de lacuri și râuri antice marțiene au fost descoperite. Însă, în afară de asta, cercetătorii propun că Marte ar fi putut avea temperaturi joase și temperate astfel încât lacurile și râurile nu s-ar fi evaporate. Apoi, această perioadă de timp ar fi putut dura milioane de ani.

Din nou, trebuie menționat faptul că acestea nu sunt dovezi clare că viața există sau a existat vreodată pe Marte. Însă, o perioadă temperată și atât de îndelungată ar fi însemnat îndeajuns de mult timp pentru formarea „cărămizilor vieții”, înainte ca Planeta Roșie să devină peisajul înghețat din ziua de astăzi.