Luptă pentru putere în dreapta poloneză: fostul premier Mateusz Morawiecki și alți 39 de parlamentari, excluși din Partidul Lege şi Justiţie

Fostul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki, împreună cu alți 39 de parlamentari, au fost excluși din Partidul Lege şi Justiţie, principalul partid de opoziţie de dreapta de la Varșovia.

Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat acum în opoziţie, a decis să-i dea afară din rândurile sale pe fostul premier Mateusz Morawiecki şi pe un grup numeros de parlamentari, după dispute politice interne prelungite, a anunţat şeful comisiei de etică a PiS. Potrivit comisiei, aceștia au încălcat statutul formaţiunii atunci când au părăsit grupul parlamentar al PiS şi au creat un nou grup politic. Decizia vizează 38 de deputaţi, între care Mateusz Morawiecki, şi doi senatori.

Înaintea scindării, PiS deţinea 181 de locuri în Seim (camera inferioară a parlamentului) şi 33 în Senat. Această structură parlamentară îi conferea statutul de principală forţă de dreapta în opoziţie.

La finalul lunii iulie, PiS s-a rupt pe fondul unei lupte pentru putere între fondatorul formaţiunii, Jaroslaw Kaczynski, în vârstă de 77 de ani, şi Mateusz Morawiecki, de 58 de ani. Kaczynski a împins partidul spre o orientare mai dură, mai radicală. Morawiecki a refuzat această virare spre dreapta impusă de liderul istoric și a creat un grup politic intern numit "Dezvoltare Plus", împreună cu alţi reprezentanţi ai aripii liberale din punct de vedere economic.

Jaroslaw Kaczynski a cerut dizolvarea rapidă a acestui nou grup, a dat un ultimatum și a insistat ca toţi membrii să semneze o declaraţie de loialitate faţă de PiS. Mateusz Morawiecki a respins ambele solicitări şi a anunţat, în schimb, formarea propriului grup parlamentar. După acest refuz au fost lansate procedurile formale de excludere din partid atât pentru fostul premier, cât şi pentru membrii "Dezvoltare Plus".

PiS a condus guvernul polonez între 2015 şi 2023. În această perioadă, partidul a iniţiat o reformă amplă a sistemului de justiţie, ceea ce a dus la un conflict deschis cu instituţiile europene. Formaţiunea s-a angajat în confruntări repetate cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept, dar şi a drepturilor comunităţii LGBTQ+. Aceste dispute au marcat politica externa a Poloniei şi au alimentat tensiuni interne.

După ce a pierdut alegerile parlamentare din octombrie 2023, PiS a devenit cel mai mare partid de opoziţie din Polonia, însă cu o bază internă vizibil tensionată. Scindarea actuală adâncește aceste fisuri.

Ruptura are loc în contextul în care Polonia se pregătește pentru următoarele alegeri parlamentare, programate în noiembrie 2027. Analiștii consideră că această criză ar putea accentua fragmentarea electoratului conservator și naționalist. Voturile de dreapta riscă să se împrăștie între PiS, două formațiuni de extremă dreapta și noua structură politică a lui Mateusz Morawiecki, considerată cea mai moderată dintre aceste opțiuni.

Chiar și în acest context complicat, Coaliția Civică condusă de Donald Tusk, care este creditată în sondaje cu aproximativ 32%, ar putea întâmpina dificultăți serioase în obținerea unei majorități parlamentare stabile, dacă partidele de dreapta vor reuși, împreună, să strângă un număr suficient de mandate, potrivit unor evaluări politice.

Morawiecki a construit noul său grup cu scopul declarat de a atrage alegători nemulțumiți de actualul tablou al dreptei poloneze. El se adresează atât foștilor susținători ai PiS, cât și electoratului formațiunii de extremă dreapta Confederația și al grupării ultranaționaliste Confederația Coroanei Poloneze, mizând pe o poziționare mai moderată și pe un program economic liberal.

La sfârșitul lunii iulie, Jaroslaw Kaczynski declara că "Dezvoltare Plus" reprezintă o amenințare existențială la adresa unității PiS înaintea alegerilor din 2027. El a descris noul grup politic drept parte a unei conspirații menite să fractureze opoziția. „În această situație, nu puteam privi asociația decât ca pe un element al acelui plan - un plan de divizare a partidului”, a declarat Kaczynski reporterilor atunci.

În anul 2025, Polonia a avut alegeri prezidențiale, în urma cărora candidatul sprijinit de Partidul Lege şi Justiţie, Karol Nawrocki, a obținut o victorie surprinzătoare în fața lui Rafał Trzaskowski, candidatul Coaliției Civice. Acest rezultat a demonstrat că, în ciuda tensiunilor interne, baza electoratului conservator rămâne puternică.

Mateusz Jakub Morawiecki a fost prim-ministru al Poloniei din 2017 până în 2023. În cabinetul condus de Beata Szydło a deținut funcția de vicepremier din 2015 până în 2017, a fost ministru al Dezvoltării din 2015 până în 2018 și ministru al Finanțelor între 2016 și 2018. Inainte de a intra în politică, Morawiecki a avut o carieră îndelungată în mediul de afaceri, experiență pe care încearcă acum să o valorifice în noul său proiect politic.