VIDEO, DOC // VERDICTUL Curții Constituționale vizavi de DISPUTA dintre Maia Sandu și majoritatea PSRM - Șor cu privire la candidatura propusă la funcția de PREMIER: Decret NECONSTITUŢIONAL

Decretul prezidențial prin care Natalia Gavriliţa a fost desemnată repetat la funcţia de premier este neconstituţional. Verdictul cu privire la decretul semnat de Maia Sandu pe 11 februarie curent a fost pronunţat astazi de Curtea Constituţională (CC).

Magistrații au arătat că, pentru a fi respectat articolul 98 alin. (1) din Constituție, fracțiunile parlamentare și președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

În decizia Înaltei Curți se face referire la o hotărâre anterioară a CC din 29 decembrie 2015, potrivit căreia desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru nu se face la discreția președintelui.

„Candidatul pentru funcţia de premier poate fi desemnat numai după consultarea fracţiunilor parlamentare. Consultarea fracţiunilor parlamentare presupune identificarea sprijinului politic al deputaţilor pentru o persoană capabilă să formeze un guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. În acest sens, președintele republicii nu poate înlocui fracțiunile parlamentare. În hotărârea din decembrie 2015, Curtea a mai reţinut că nu există niciun motiv constituţional şi democratic ca preşedintele republicii să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru persoana care dispune de sprijinul majorităţii parlamentare formalizate, fie ea și adversă preşedintelui. Preşedintele republicii trebuie să desemneze pentru funcţia de prim-ministru candidatul care îndeplineşte condiţiile de desemnare şi de numire şi care se bucură de sprijinul acestei majorităţi parlamentare”, a declarat președinta CC, Domnica Manole, într-un briefing de presă după ședința de astăzi a Înaltei Curți.

Președinta CC a ținut să amintească și hotărârea din august 2020, când magistrații constituționali au arătat că modul de alegere a președintelui republicii, indiferent dacă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat sau prin votul Parlamentului, nu influențează nicicum competența președintelui republicii de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru.

„Marja discreționară a preşedintelui republicii la desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, preşedintele republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, preşedintele republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa”, a mai explicat Domnica Manole.

Magistrații au explicat și sintagma „majoritatea parlamentară” prin care se înțelege majoritatea absolută a deputaţilor aleşi în Parlament, adică cel puțin 51 de deputați, care în baza dispozițiilor constituționale pot acorda vot de încredere Guvernului. Majoritatea parlamentară trebuie formalizată, nu doar declarată, cu precizarea deputaţilor care o constituie, cu specificarea disponibilității de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de prim-ministru şi cu notificarea oficială a preşedintelui Republicii Moldova.

„În această cauză, Curtea a reținut că, pe 11 februarie 2021, 54 de deputați au semnat o Declarație de constituire a majorității parlamentare pentru susținerea dnei Mariana Durleșteanu în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru. De asemenea, Declarația în discuție a fost comunicată președintelui republicii. Așadar, condiția înaintării candidatului pentru funcția de prim-ministru de către o majoritate parlamentară absolută formalizată a fost îndeplinită. Cu privire la cel de-al doilea aspect, Curtea a observat că președintele republicii nu a desemnat candidatul pentru funcția de prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară absolută formalizată. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că preşedintele republicii poate evalua calitățile, competenţa, experienţa şi, în fond, capacitatea candidatului propus de majoritatea parlamentară să conducă Guvernul şi să-şi atragă sprijinul politic al majorităţii parlamentare. În această cauză, la emiterea decretului, președintele republicii nu a contestat calitățile personale și profesionale ale candidatului propus de majoritatea parlamentară. Obiecțiile președintelui republicii au fost îndreptate spre deputații care au susținut candidatul pentru funcția de prim-ministru”, a adăugat Domnica Manole.

Menționăm că, tot prin decizia de astăzi, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea socialiștilor în partea care se referă la constatarea că, prin refuzul desemnării Marianei Durleșteanu în calitate de candidat propus de majoritatea parlamentară pentru funcția de prim-ministru, președintele Republicii Moldova a săvârșit o faptă gravă în sensul articolului 89 alin. (1) din Constituție.

Magistrații Curții Constituționale consideră că șeful statului și deputații trebuie să recurgă la noi consultări pentru a se evita un blocaj instituțional.

UPDATE // Magistrații Curții Constituționale au intrat în deliberări, iar verdictul vizavi de constituționalitatea decretului prezidențial privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier va fi pronunțat la ora 15.30.

UPDATE // Deputatul PSRM Vasile Bolea a declarat, în cuvântul său de încheiere, că președintele Maia Sandu „a ieșit din câmpul constituțional”, atunci când a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, iar prin decretul prezidențial semnat în acest sens s-a încercat „subordonarea Parlamentului instituției prezidențiale”.

Bolea a cerut anularea decretului prezidențial prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată la funcția de prim-ministru.

UPDATE // Reprezentantul Parlamentului în ședința de la CC, Valeriu Cuciuc, este de părere că șeful statului „a simulat” procesul de consultare a fracțiunilor parlamentare. Cuciuc a insistat că în Parlament a fost creată o majoritate parlamentară, iar președintele urma să ia în calcul candidatul înaintat de către majoritatea deputaților.

UPDATE // Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a anunțat o pauză de 30 de minute pentru dezinfectarea sălii în care are loc ședința.

UPDATE // Consilierul prezidențial pe domeniul justiției, Olesea Stamate, afirmă că în situația în care se află R. Moldova trebuie să primeze „interesul național”, mai ales că „toate fracțiunile parlamentare declară că vor alegeri anticipate”, la fel ca „peste 70% din populație, așa cum arată ultimele sondaje”.

Potrivit Olesei Stamate, majoritatea deputaților actuali ar acționa în „interese oligarhice” și de „soluția” pe care o va pronunța astăzi Înalta Curte va depinde „viața fiecărui cetățean”.

Aceeași sursă a precizat că toate datele ar arăta că în acest moment nu ar fi o „majoritate valabilă”, care să susțină Guvernul, fiindcă în declarația semnată de cei 54 de deputați PSRM, ai Partidului „Șor” și transfugi democrați nu scrie nimic despre asumarea actului de guvernare.

UPDATE // Consilierul prezidențial pe domeniul justiției, Olesea Stamate, i-a amintit deputatului socialist Vasile Bolea mai multe declarații ale liderului PSRM, Igor Dodon, despre faptul că acest Parlament nu ar mai fi reprezentativ, în condițiile în care „17 deputați și-au schimbat partidul”, că dânsul nu ar fi acceptat un guvern „votat de transfugi” și sunt necesare alegeri parlamentare anticipate. De asemenea, Stamate a amintit despre argumentele fostului premier Ion Chicu atunci când și-a dat demisia.

„PSRM mai insistă pe alegeri anticipate sau nu?”, a întrebat consilierul prezidențial.

Vasile Bolea a considerat că întrebarea nu are relevanță în contextul subiectului dezbătut astăzi la Curtea Constituțională, iar președinta CC, Domnica Manole, a solicitat participanților să renunță la alegații politice.

„Întrebarea este esențială în contextul intenției de a guverna”, a replicat Olesea Stamate.

UPDATE // Deputatul socialist Vasile Bolea, unul dintre autorii sesizării la Înalta Curte, afirmă că decretul semnat de președinta Maia Sandu „ignoră” deciziile anterioare ale Curții Constituționale (CC), dar și ale Constituției. De aceea, socialiștii cer „instituirea echilibrului care trebuie să existe între puterile statului”.

Vasile Bolea i-a amintit Maiei Sandu că „acest Parlament pe care îl consideră nedemn și corupt” a votat-o pe ea în funcția de premier în 2019 și același Legislativ a numit în funcție actualii judecători ai Curții Constituționale.

Declarațiile Maiei Sandu cu privire la lista semnatarilor din Parlament în favoarea candidaturii Marianei Durleșteanu la funcția de premier (transfugi, răpiți - n.r.) ar fi, în opinia socialiștilor, „aprecieri politice care vor adânci criza politică”.

UPDATE // La ședința de astăzi a Curții Constituționale a venit și ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, fostul consilier al socialistei Zinaida Greceanîi, și s-a așezat la masa participanților în proces.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, i-a spus lui Nagacevschi că Guvernul „nu este parte în procesul respectiv” și că dânsul are dreptul doar să asiste la dezbaterile de astăzi de la Înalta Curte.

Curtea Constituțională examinează astăzi sesizarea depusă de către deputații socialiști Grigore Novac, Alexandr Suhodolscki și Vasile Bolea, care au solicitat controlul constituționalității decretului prezidențial emis de președintele Maia Sandu prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată repetat candidat la funcția de premier.

Socialiștii au mers la Înalta Curte pe 11 februarie curent, după ce Maia Sandu a respins candidatura Marianei Durleșteanu, propusă de legislatorii PSRM, cei ai Partidului Șor și transfugii democrați, în total 54 de deputați.

Noua majoritate o anunța pe Mariana Durleșteanu candidat la funcția de premier, chiar în timp ce Natalia Gavrilița, candidatul desemnat de Maia Sandu, își prezenta în plenul Parlamentului echipa și programul viitorului executiv.

Cabinetul Gavrilița a acumulat zero voturi, iar șeful statului a chemat în aceeași zi fracțiunile parlamentare la consultări. După discuții, Maia Sandu a decis s-o înainteze repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, iar socialiștii au contestat decretul prezidențial la Curtea Constituțională.