Liderii lumii se reunesc la ONU pe fondul războaielor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Nicușor Dan participă la reuniune

Liderii lumii se reunesc saptamana aceasta la New York pentru Adunarea Generală a ONU, pregătindu-se pentru revenirea preşedintelui Donald Trump la tribună, pentru al doilea an consecutiv. Discuţiile se vor concentra asupra conflictelor în extindere din Orientul Mijlociu şi Ucraina, precum şi asupra riscurilor asociate inteligenţei artificiale.

Aproape 130 de şefi de stat, inclusiv Nicuşor Dan, participă la reuniune într-un context în care ordinea internaţională creată după cel de-al Doilea Război Mondial este pusă la încercare. În acelaşi timp, ONU încearcă să-şi păstreze relevanţa şi să facă faţă atacurilor lui Trump, care a redus drastic contribuţiile Statelor Unite şi s-a retras din zeci de organisme ale organizaţiei.

Liderul chinez Xi Jinping, care s-a adresat ultima dată acestei reuniuni diplomatice prin videoconferinţă, în 2021, nu va merge la New York. El va opta pentru discuţii directe cu Trump, joi, la Washington, alimentând dezbaterea privind rolul ONU în gestionarea crizelor globale.

Crizei morale şi financiare i se adaugă întrebările privind viitorul organizaţiei, veche de 80 de ani. Secretarul general Antonio Guterres îşi încheie mandatul la sfârşitul anului 2026, însă niciun candidat clar nu s-a detaşat până acum în cursa pentru înlocuirea sa.

Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, ar putea organiza reuniuni la nivel înalt consacrate Ucrainei, inteligenţei artificiale şi Orientului Mijlociu. Diplomaţii au declarat că sunt posibile şi discuţii cu liderii arabi.

La mai mult de un an de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, „nu am mai spune că ONU se află în cădere liberă, dar am spune că este blocată într-o criză fără sfârşit”, a declarat Richard Gowan.

„Poate că ONU nu se află în secţia de urgenţe, aşa cum era anul trecut, dar pare să fie blocată într-un centru de traumatologie pentru viitorul previzibil”, a spus Gowan.

SUA au evitat să-şi piardă dreptul de vot în cadrul Adunării Generale după ce au plătit, în această săptămână, 725 de milioane de dolari sub formă de contribuţii la bugetul obişnuit. Cu toate acestea, Washingtonul încă datorează organizaţiei peste un miliard de dolari şi continuă să solicite reduceri şi reforme.

Adunarea are loc la scurt timp după ce mai mulţi lideri din industria inteligenţei artificiale au cerut încetinirea coordonată a dezvoltării acestei tehnologii. Aceştia au avertizat că IA s-ar putea perfecţiona în curând singură şi ar putea ieşi de sub controlul oamenilor.

Guterres a afirmat că inteligenţa artificială va fi un subiect major. El a adăugat că ţările care îi extind limitele ar trebui să stabilească „măsuri de protecţie comune pentru a evita această cursă spre jos care ar putea duce într-o zi la un dezastru gigantic la nivel global”.

Secretarul general pledează de mult timp pentru o guvernanţă globală a AI. În 2023, ONU a creat un organism consultativ privind această tehnologie, ai cărui membri includ directori din domeniul tehnologiei, oficiali guvernamentali şi academicieni.

Avertismentul l-a pus pe Guterres în contradicţie cu Trump. Preşedintele american a respins riscurile IA, calificându-le drept o „farsă”, şi a afirmat că există o „conspiraţie bolnavă” împotriva acesteia. Trump a mai susţinut că China ar beneficia de îndoielile legate de dezvoltarea tehnologiei.

Orientul Mijlociu va fi din nou în centrul discuţiilor, în condiţiile în care războiul SUA-Israel împotriva Iranului continuă să alimenteze inflaţia globală şi să destabilizeze regiunea. Câştigurile recente ale militanţilor houthi ameninţă transportul maritim în strâmtoarea vitală Bab el-Mandeb şi ar putea provoca o nouă creştere a preţurilor la energie.

„Este foarte dificil să se găsească o soluţie militară pentru această problemă, iar experienţa conflictului din Yemen a demonstrat cât de complicat este să se realizeze intervenţii de succes”, a declarat Guterres. El a adăugat că trimisul special al ONU pentru Yemen depune un „efort uriaş” pentru a obţine progrese în cadrul negocierilor.

Cu toate acestea, negocierile de pace rămân în impas. Iranul şi SUA continuă să-şi lanseze atacuri reciproce, iar Trump ameninţă cu o escaladare majoră a războiului.

Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian urmează să se adreseze Adunării Generale miercuri.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, căutat de Curtea Penală Internaţională pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii în Gaza, acuzaţii pe care Israelul le neagă, va lua cuvântul joi.

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas nu va fi prezent fizic la reuniune pentru al doilea an consecutiv. SUA, un aliat apropiat al Israelului, i-au refuzat din nou viza. Joi, Adunarea Generală a votat să-i permită lui Abbas să participe prin videoconferinţă.

Diplomaţii au afirmat că, în marja reuniunii, este probabil să aibă loc o întâlnire la nivel înalt privind conflictul din Sudan. Totuşi, este puţin probabil să fie înregistrat un progres diplomatic.

Pe ordinea de zi se află şi războiul purtat de Rusia în Ucraina de mai bine de patru ani.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov se vor adresa Adunării Generale. Diplomaţii au declarat că Zelenski va încerca, probabil, să consolideze poziţia Ucrainei în perspectiva unei ierni care se anunţă din nou dificilă.

Consiliul de Securitate nu a reuşit să adopte măsuri pentru încheierea conflictului, deoarece Rusia, în calitate de membru permanent, deţine dreptul de veto.

Trump a părut uneori frustrat de faptul că nu a reuşit să medieze încetarea războiului. Acesta a fost un obiectiv declarat prioritar la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie anul trecut. Preşedintele SUA a discutat luna aceasta cu omologul său rus, Vladimir Putin, însă nu este clar dacă intenţionează să se întâlnească cu Zelenski la New York.

Guterres a subliniat impactul războiului asupra civililor, dar şi consecinţele acestuia pentru securitatea alimentară şi preţurile la energie.

„Blocada efectivă existentă în Marea Neagră creează probleme enorme care se adaugă celor generate de criza din Orientul Mijlociu, şi cred că ar fi foarte important să se găsească o modalitate de a permite ca exporturile ucrainene şi ruse de alimente, îngrăşăminte şi energie să se desfăşoare în condiţii de siguranţă prin Marea Neagră”, a spus el.