Klaus Iohannis, despre 23 august 1944 și Pactul Ribbentrop-Molotov: „Un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale"

Ziua de 23 august arată diferenţa pe care o poate face un singur om în faţa urii promovate de regimuri totalitariste, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, evocându-l pe Regele Mihai în mesajul transmis cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

„Astăzi se împlinesc 80 de ani de la decizia crucială a Regelui Mihai I, care a înţeles datoria pe care o avea în faţa poporului şi a ţării sale şi a acţionat cu responsabilitate şi demnitate, schimbând astfel cursul nefast al evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial şi salvând România de la un iminent dezastru", a declarat președintele României, citat de Agerpres.

El afirmă că Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă „un prilej de amintire şi omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european şi a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunțat să lupte împotriva acestora, pentru democraţie şi libertate”.

CITIȚI și Nicolae Enciu // Actul de la 23 august 1944 și operațiunea Iași-Chișinău: „Ceasul cel mai greu al istoriei noastre”

Totodată, Iohannis amintește că în urmă cu 85 de ani era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, „un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale".

Klaus Iohannis evocă ororile din acele vremuri, dar şi curajul de care au dat dovadă unii oameni, în acel context.

„Politicile naziste şi sovietice au condus la Holocaust şi genocid, la deportări, la despărţirea familiilor, la foamete şi numeroase abuzuri. Aceste orori au lăsat cicatrici şi traume care au afectat generaţii întregi, nevoite să se confrunte cu sărăcia şi cu persecuţiile regimurilor totalitare. Chiar sub ameninţarea unor pedepse crunte, oamenii nu au putut fi reduşi la tăcere şi au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor, iar exemplul celor care au rezistat în faţa opresorilor rămâne înscris în istorie ca dovadă de tărie de caracter şi hotărâre”, spune şeful statului român.

El apreciază că, în prezent, Europa este un loc mai sigur, iar România a devenit un pilon în asigurarea stabilităţii şi a securităţii regionale.

„Ţara noastră contribuie activ la apărarea valorilor şi a principiilor democratice şi reprezintă un model în ceea ce priveşte promovarea ordinii mondiale bazate pe reguli şi pe respectarea dreptului internaţional”, afirmă Iohannis.

Acesta vorbeşte despre actualele provocări şi de eventuale soluţii pentru acestea.

„Vedem cum astăzi, sub diferite forme, populismul şi discursul instigator la ură îşi fac din nou simţită prezenţa şi tocmai de aceea este necesară vigilenţa întregii societăţi, pentru a nu ne expune riscului ca toate aceste valori la care România a aderat să fie duse în derizoriu. În acest sens, este imperativ să ne opunem oricăror derapaje la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să fim conştienţi de pericolul reprezentat de ascensiunea forţelor extremiste care ameninţă democraţia”, transmite Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, inacţiunea a facilitat, de-a lungul timpului, propagarea răului, a discriminării şi a intoleranţei.

„Astăzi ne reînnoim angajamentul de a reacţiona atunci când valorile democratice sunt periclitate. Apărarea şi promovarea adevărului istoric constituie o datorie de onoare faţă de victimele totalitarismelor, precum şi faţă de generaţiile tinere, care trebuie să cunoască trecutul tragic şi să se dezvolte şi să prospere într-o lume paşnică şi unită. Avem, fiecare dintre noi, puterea de a răspunde şi de a acţiona atunci când valorile şi principiile esenţiale sunt puse în pericol, precum şi responsabilitatea de a-i susţine pe cei care luptă pentru păstrarea libertăţii şi a democraţiei”, subliniază Klaus Iohannis.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.