Jens Stoltenberg cere aliaților NATO să nu își reducă cheltuielile militare: Rusia își modernizează forțele, iar ascensiunea Chinei modifică echilibrul global de putere

“Văd scăderea economică din statele membre şi ştiu că este nevoie de creşterea cheltuielilor în numeroase sectoare pentru a contracara această scădere”, a declarat Stoltenberg în comentarii publicate miercuri de cotidianul Die Welt, potrivit Agerpres.

Dar ameninţările şi provocările de securitate care existau dinainte de criză nu s-au diminuat în timpul pandemiei, a subliniat secretarul general al NATO, care luni a lansat procesul de reflecție “NATO 2030”, o Alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

„Rusia continuă să-şi modernizeze forţele militare, echilibrul global de putere se modifică dată fiind ascensiunea Chinei, iar organizaţia teroristă Stat Islamic încearcă din nou să câştige teren în Siria şi Irak“, a spus Stoltenberg, reluând astfel teza prezentată cu două zile în urmă.

În discursul său de luni, Jens Stoltenberg a nominalizat Rusia, terorismul, pandemia de coronavirus și ascensiunea Chinei drept principalele provocări la adresa Alianței și la care NATO va trebui să se adapteze.

„Rusia își continuă neîntrerupt activitățile militare neîntrerupt. ISIL și alte grupări teroriste sunt încurajate. Atât actorii de stat, cât și cei de stat promovează dezinformarea și propaganda. Și ascensiunea Chinei schimbă fundamental echilibrul global de putere, încălzește cursa pentru supremația economică și tehnologică, înmulțește amenințările pentru societățile deschise și libertățile individuale și sporește concurența asupra valorilor și modului nostru de viață. NATO 2030 este despre modul în care ne adaptăm la acest nou normal“, a spus Stoltenberg, în ceea ce pare să reprezintă prima poziție oficială în care Alianța recunoaște provocarea reprezentată de China, după ce liderii aliați au inclus China pentru prima dată în declarația finală a unui summit, în decembrie anul trecut, la Londra.

Statele membre ale NATO au convenit în 2014 asupra unui obiectiv comun de a creşte bugetul apărării la 2% din PIB până în 2024, însă venirea la putere a lui Donald Trump în SUA a tensionat relațiile dintre SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi Germania, al cărei plan de atingere a cotei de 2% vizează abia anul 2031.

Cu toate acestea, raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat în luna aprilie, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019, iar în 2020 ar putea crește până la 1,58% din PIB.