Iubiri celebre // I-a împrumutat Afroditei formele sale

sursa: google.ro

Curtezane ale Greciei antice // Phryne, hetaira de o rară frumusețe

Una dintre puținele curtezane din Grecia antică, a cărei frumusețe poate fi admirată în operele de artă din marile muzee ale lumii, Phryne a fost muza marilor artiști atenieni, celebrul pictor Apelles și sculptorul Praxiteles. Ajunsese atât de bogată, încât și-a comandat o statuie aurită cu numele său în inscripție.

Autoexilul

După distrugerea orășelului natal până în temelii, în urma războiului dintre Teba și Sparta, populația măcelărită a fost pusă pe fugă. Un modest cetățean, numit Epicles, cu puține lucruri în spate și ținând de mână pe fiica sa Mnesarete, lua calea exilului spre Atena. Din acel moment, pentru acea fetiță se deschidea o viață nouă - la început cu mari lipsuri, mai apoi cu destule succese.

Lupta cu sărăcia

Primii ani în Atena s-au scurs într-o luptă încordată cu multe lipsuri materiale. Sărăcia a silit-o să cânte din flaut, în localuri publice. Într-o vreme, făcând cunoștință cu un oarecare Timocles, pare-se primul său amant, Phryne (în limba greacă „broască râioasă”, porecla i s-ar fi dat datorită tenului său palid) s-a ocupat cu pirateria, apoi pentru a se întreține, s-a urcat și pe scena comediei ușoare.

A ajuns în atelierul lui Praxiteles, maestru al sculpturii grecești din sec. al IV-lea î.Hr., ca model, prezentându-se ea însăși, într-o vreme când sărăcia o silea să îndeplinească diferite munci.

Odată cu înflorirea ei fizică, devine repede cunoscută în întreaga Atenă.

Naturală și elegantă

Farmecul frumuseții și-l perfecta prin eleganța hainelor armonios plisate pe corp. Spre deosebire de alte hetaire, își îmbrăca corpul cu stofe ce o fereau de ochii indiscreți, dar, în același timp, veșmintele, croite strâmt, stârneau curiozitatea. Nu vizita băile publice tot din dorința de a-și tăinui nuditatea. În lumea hetairelor, fardul era la modă. Frăgezimea feței sale o scutea de acest accesoriu și se arăta ostilă față de sulemeneli, când le observa la alte femei.

Iubitoare de lux

În relațiile sale sentimentale era relativ greu accesibilă. În afară de Praxiteles și Hyperides, se bănuiau puțini bărbați atenieni, ca Machon, Aristodemos și Eustathios, care ar fi vizitat-o în eleganta sa casă din cartierul atenian denumit Lykeion. Acolo, în intimitate, desfășura banchete costisitoare, organizate cu mult gust și lux. Adesea, ea angaja rămășaguri că va reuși să prindă în mreje pe unii atenieni virtuoși. Nu a pierdut decât unul singur, atunci când a eșuat în fața filosofului cinic Xenokrates.

Amanți renumiți

Praxiteles a sculptat celebra statuie Afrodita din Cnidos, după chipul și asemănarea lui Phryne. Afecțiunea lui pentru hetairă s-a născut în timpul ședințelor din atelier, când el putea admira perfecțiunea sculpturală a modelului. I-a oferit mai multe daruri alese dintre operele sale deja finite, între care și unele reprezentări ale lui Eros, în marmură sau bronz aurit, ca simbol al legăturii lor.

Judecata

A fost acuzată de impietate pentru că ar fi ținut un banchet generos în crângul sacru al lui Apollo și pentru băile de mare, pe care le practica pe plajele considerate sacre, deoarece aparțineau terenurilor sfinte ale zeilor Ceres și Poseidon. Pentru legile și moravurile ateniene din acea vreme, asemenea acuzații erau considerate destul de grave și se pedepseau cu moartea, mai cu seamă că Phryne era o străină.

Deși era apărată de unul dintre cei mai buni oratori din Athena, avocatul Hyperides, amant și el al fermecătoarei heitare, acesta nu a putut să rezolve prea multe cu cuvintele. Ca să dezarmeze pe cei porniți împotriva străinei, el a recurs la o stratagemă.

I-a smuls acuzatei veșmintele de pe ea. Înmărmurit de frumusețea copleșitoare a hetairei, tribunalul o lasă liberă.