Istoria inedită a COROANEI de oțel pe care au purtat-o toți regii României
Coroana de oţel pe care au purtat-o, de la Carol I încoace, toţi regii României s-a întors, simbolic, la regele Mihai. Aceta a fost aşezată pe sicriul Majestăţii Sale, depus la Palatul Regal.
Coroana regală a României are o poveste aparte, legată chiar de Războiul de Independență (1877-1878). În urma bătăliei de la Grivița din august 1877, armata română, condusă de domnitorul Carol de Hohenzollern, a învins forțele otomane.
Prada de război capturată de ostașii români conținea și trei tunuri otomane de oțel. La dorința viitorului rege Carol I, unul din aceste tunuri a devenit materie primă pentru făurirea coroanei regale.
Astfel, la Arsenalul Armatei din București, meșterii au confecționat coroana regală din partea din față a țevii de oțel a unuia dintre cele trei tunuri capturate.
Coroana de 1.115 grame este construită dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel.
A fost sfințită la Mitropolia din București și apoi, în cadrul ceremoniei de încoronare de pe 10 mai 1881 din Sala Tronului a Palatului Regal, a fost așezată pe capul lui Carol I, suveranul Regatului României.
Din acel moment, până în 1947 s-a regăsit în componența stemei naționale și a fost purtată de către toți regii României la ocazii solemne.
Bătrânii și copiii din Mitropolia Basarabia primesc sprijin din partea Asociației Filantropia Ortodoxă Huși, în cadrul Campaniei de Paști
Primarul de Căușeni, Anatolie Donțu, DECĂZUT din drepturi. Locuitorii din Căușeni sunt așteptați să-și aleagă noul PRIMAR pe 17 noiembrie
MĂRTURII despre foametea organizată de sovietici în Basarabia (II): „Prin împrejurimi - o mulțime de cadavre, pe alocuri mâncate de oameni, ori de animale, nu se știe adevărul. Nu avea cine-i îngropa, fiindcă cei vii erau mai mult morți decât vii”