INTERVIU // Cu valori, adevăr și demnitate. Așa a mers România în UE

Convingere // Valeriu Matei: „În Europa trebuie să intrăm cu valori autentice, nu cu pseudocreaţiile regimurilor totalitare”

Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din R. Moldova, Valeriu Matei, spune, într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL, cum se implică statul român în fructificarea valorilor culturale din stânga Prutului, ce contrapune România propagandei prorusești de la noi și cu ce valori ar trebui să intrăm în UE.

Domnule Matei, Institutul Cultural Român de la Chișinău (ICR) a dedicat acest an sprijinirii vocației europene a culturii din R. Moldova. Acum, la jumătate de drum, unde sunteți în raport cu ce v-ați propus?

Eforturile noastre s-au materializat în peste 150 de acţiuni culturale, realizate în aceste cinci luni ale anului 2014 în municipiile Chişinău şi Bălţi, în suburbiile acestora, dar şi în localităţi din 16 raioane ale Republicii Moldova.

Cultura este o dimensiune importantă a integrării europene. Credeți că la Chișinău se depun toate eforturile necesare privind pregătirea terenului pentru integrarea culturală a R. Moldova în spațiul valoric european?

Din punct de vedere cultural şi spiritual, Republica Moldova e, la fel ca şi întreg spaţiul cultural românesc, o parte integrantă a spaţiului cultural european. E un dat istoric şi nativ. Ceea ce e cu adevărat important este ca normele legislative ale Republicii Moldova în sfera culturii şi a patrimoniului să fie racordate la cele europene, iar implementarea acestora să fie accelerată. Constat cu satisfacţie că, în ultimi ani, în acest domeniu s-au înregistrat progrese vizibile.

În ce domenii credeți că ar trebui să se implice mai mult statul român în R. Moldova?

România sprijină cultura din Republica Moldova prin numeroase proiecte şi programe realizate atât de Institutul Cultural Român, cât şi de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Culturii sau de diverse fundaţii ce se preocupă de cultură şi învăţământ. Fireşte, în Republica Moldova orizontul de aşteptări faţă de România e unul imens, iată de ce totdeauna există domenii în care e necesar un sprijin suplimentar. Un exemplu ar fi cel al cinematografiei, în care s-au realizat deja câteva producţii de succes, între care şi filmul lui Igor Cobîleanski „La limita de jos a cerului”, peliculă ce a deschis Festivalul filmului european din acest an. Premiile obţinute de aceste pelicule la diverse festivaluri de film din România, dar şi în alte ţări din Uniunea Europeană, sunt un însemn al revenirii cinematografiei din Republica Moldova atât în circuitul general românesc, cât şi în cel european. Instituţiile româneşti sprijină includerea unor situri arheologice sau monumente de cultură şi istorie din Republica Moldova în patrimoniul UNESCO. Aici sunt necesare eforturi hotărâte şi bine coordonate.

Cum comentați acuzațiile potrivit cărora ICR organizează evenimente mai mult pentru elitele culturale din R. Moldova, în detrimentul maselor?

Sincer să fiu, nu am auzit rostindu-se astfel de acuzaţii, dar dacă s-ar întâmpla vreodată, probabil s-ar face cu referinţă la alte spaţii sau instituţii culturale. Din cele peste 400 de acțiuni culturale realizate de ICR Chișinău în 2013 și în prima jumătate a acestui an, mai mult de 60 la sută au avut loc în afara municipiului Chişinău, cuprinzând majoritatea centrelor administrative, dar şi localităţi rurale. Programele şi proiectele noastre au avut drept public ţintă toate categoriile sociale sau de vârstă din Republica Moldova.

Expoziţiile itinerante din Galeria „La rond” au fost vizitate de zeci de mii de persoane, majoritatea întâlnirilor scriitorilor cu cititorii din proiectul ICR Chişinău „Poduri de carte” au avut loc în sate, suita de concerte ale lui Tudor Gheorghe, Maria Gheorghiu sau ale Ansamblului academic de dansuri „Joc” au adunat alte mii de admiratori ai folclorului nostru şi ai muzicii folk, concertele susţinute de trupa „Holograf”sau de Loredana Groza şi trupa „Agurida” au fost admirate de publicul tânăr, spectacolele de teatru cu Radu Gheorghe sau Dan Puric au adunat alte mii de iubitori ai teatrului. Derulăm, în parteneriat cu Filarmonica Naţională, proiectul „Cântaţi cu noi”, fiind lansat şi un abonament muzical ieftin destinat studenţilor şi persoanelor de vârsta a treia.

Am început, în vara anului trecut, crearea universităţilor populare de vară, cea dintâi fiind cea de la Sângerei, purtând numele mitropolitului Iosif Naniescu.În curând îşi va începe activitatea Universitatea de vară de la Soroca ce poartă numele lui Constantin Stere. Elitele culturale, la care se referă unii, raportând aici întreaga intelectualitate, fac şi ele parte din societate. Mai mult decât atât, o societate care iese cu greu de sub tăvălugul uniformizant al totalitarismului ideologic trebuie să-şi cultive cu multă grijă elitele culturale. N-aş putea spune că, spre exemplu, proiectul „Muzică de pe ambele maluri ale Prutului”, pe care îl derulăm în parteneriat cu Uniunile compozitorilor şi muzicienilor din Republica Moldova şi din România, dar şi cu filarmonicele din Chişinău, Iaşi, Cluj Napoca, Bucureşti ş.a., e destinat doar elitelor, o parte importantă a publicului fiind studenţii, masteranzii şi doctoranzii din domeniu, adică elitele în devenire.

Ce credeți că le lipsește politicienilor și oamenilor de cultură din R. Moldova pentru a lansa „revoluția mentalității sociale”, pentru a aduce Europa în mințile cetățenilor?

Mai multă unitate în acţiuni. Şi societatea trebuie să fie mai solidară cu elitele culturale şi politice, atunci când acestea înregistrează reuşite pe calea integrării europene. Fermitatea şi solidaritatea trebuie să înlăture fluctuaţiile frecvente, de ordin subiectiv, cauzate de lipsă de informare sau chiar de dezinformările lansate de adversarii europenismului.

Integrarea europeană nu presupune devalorizarea, ci conservarea valorilor naționale. Dar credeți că se poate integra R. Moldova în UE cu monumente sovietice „presărate” prin toată republica și cu mai mult de jumătate din spațiul informațional „bruiat” de mass-media promoscovită?

Europa culturală e un spaţiu al culturilor naţionale. Fiecare ţară, popor, naţiune vine cu propriile valori, care pot şi trebuie să devină un bun al tuturor. Desigur, este vorba de valorile autentice şi nu de pseudocreaţiile regimurilor totalitare. La acest capitol, restanţele trebuie, cu certitudine, înlăturate.

Ce poate contrapune România acestui război mediatic antiromânesc și antieuropean care se dă de la ecranele televizoarelor în stânga Prutului?

Valorile sale autentice, adevărul istoric şi demnitatea civică şi naţională, credinţa în trăinicia poporului român.

Ce proiecte importante urmează să implementeze ICR în R. Moldova în viitorul apropiat?

Alte peste o sută de acţiuni culturale vizând toate domeniile: literatură, muzică, teatru, arte plastice, cinematografie, identitate naţională. Enumerarea acestora ar necesita mult spaţiu tipografic. În săptămâna ce urmează – marcarea a 125 de ani de la trecerea în eternitate a marelui Eminescu, cea dintâi ediţie a Universităţii populare de vară Constantin Stere, la Soroca (18-20 iunie), Festivalul de literatură de la Chişinău ş.a.

Vă mulțumim!