INTERVIU // Cristian Tudor Popescu: „R. Moldova este acum într-o situație mult mai COMPLICATĂ decât România”

ALEGERE // Cristian Tudor Popescu, senior editor al publicației de la București Gândul.info, explică în interviul pe care ni l-a acordat unde ar fi bine să se regăsească R. Moldova în raport cu „linia de demarcație a războiului civilizațiilor din estul Ucrainei”

Dle Cristian Tudor Popescu, în România este în toi campania pentru alegerile prezidențiale. Informațiile care ajung în partea stângă a Prutului sunt contradictorii. În opinia Dvs., ce ar trebui să știe basarabenii despre acest scrutin prezidențial de la București?

Basarabeanul trebuie să știe că, indiferent de cine va câștiga Președinția României în această toamnă, poziția României față de Basarabia nu se va schimba, în sensul că România va fi, în continuare, susținătorul principal al R. Moldova pentru integrarea deplină în UE și că relațiile dintre România și R. Moldova nu vor continua decât să se strângă din ce în ce mai mult în anii care vin. Vă asigur că asta se va întâmpla, indiferent, repet, de persoana și, respectiv, partidul care va câștiga alegerile prezidențiale.

În ce măsură ar trebui să-i intereseze pe cetățenii R. Moldova scandalurile în care sunt implicați candidații la alegerile prezidențiale din România?

În măsura în care îi interesează și cele ale candidaților din Chișinău. Asta este atmosfera electorală. Suntem în România, nu avem o democrație de sute de ani, cu tradiție, avem abia un sfert de veac. Prin urmare, avem și astfel de manifestări. Firește că ar fi bine, dacă ar lipsi sau ar fi diminuate. Neplăcut este că bâlciul acesta strident nu permite, în clipa de față, o confruntare reală, consistentă, pe programe, pe platforme, o confruntare de idei și ideologie a candidaților angajați în competiție. Și dvs., basarabenii, vă puteți uita, prin urmare, ca la un show televizat.

Ce preț puneți Dvs. pe sondajele care îi dau, deocamdată, favoriți pe Victor Ponta și Klaus Iohannis pentru câștigarea fotoliului prezidențial?

Sondajele sunt nu numai un instrument de măsurare a opiniei publice, dar și unul de manipulare. Se face lucrul acesta, l-am văzut în fiecare campanie electorală. Anumite institute emit și sondaje comandate de către unele partide, menite să influențeze, și nu să documenteze cetățenii. Alegătorii „cu vechime” în România liberă le cam simt. Dar există și sondaje făcute corect științific și, per ansamblu, ele reflectă situația reală din cursa prezidențială din acest moment, pentru că în frunte se află, în această ordine, Victor Ponta și Klaus Iohannis. Ceilalți candidați sunt situați în mod vizibil destul de departe în spatele celor doi în preferințele publicului.

În ultimul timp, la Chișinău a fost destul de des europarlamentara Monica Macovei, și ea candidată la funcția de președinte al României. A venit aici inclusiv în ziua când a intrat în vigoare Acordul privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Cum este perceput candidatul Monica Macovei în România?

Doamna Macovei este văzută ca un luptător vajnic împotriva corupției și pentru curățarea actului de justiție de multele mizerii care îl afectau zece ani în urmă. Are această emblemă de luptătoare anticorupție, dar care o face să aibă un număr de votanți ai ei. Nu mulți, dar fideli. Din păcate, doamna Macovei a intrat foarte târziu în această cursă prezidențială și, mai ales, nu a participat la competiția internă în cadrul Partidului Democrat Liberal pentru desemnarea candidatului la Președinție. E un candidat independent care nu are la dispoziție un aparat de campanie în teritoriu și, din acest motiv, șansele dânsei sunt scăzute. Mai are un dezavantaj – faptul că domnul Băsescu, cu care a fost în aceeași tabără ani și ani de zile, acum este împotriva ei, chiar o denigrează, o acuză de necinste, pentru că domnul Băsescu este interesat să-și promoveze candidata Domniei Sale, doamna Elena Udrea. Însă, e bine faptul că vocea Monicăi Macovei se va face auzită în aceste luni în spațiul public, pentru că discursul și poziția ei anticorupție sunt importante în acest moment în România.

Dle Popescu, cea mai mare problemă a alegătorilor din R. Moldova, la ultimele alegeri parlamentare și europarlamentare din România, a fost numărul mic de secții de votare deschise în stânga Prutului. Basarabenii au stat ore în șir la coadă ca să voteze, mulți nici nu au apucat s-o mai facă. Credeți că, la alegerile care vin, va dispărea această problemă? Cât de important este votul basarabenilor pentru politicienii din România?

Este foarte important votul basarabenilor. Dar, în același timp, cu părere de rău, trebuie să vă previn că nu se va dori prezență la vot în acest an. Pentru că, dacă prezența la vot este scăzută, atunci contează nucleele dure de partid, votanții aduși de activiștii de partid din teritoriu. Și, din acest punct de vedere, partidul aflat la putere, Partidul Social Democrat, este avantajat. Fiind la putere, are în mână sistemul administrativ care va organiza alegerile. Din acest motiv, nu cred că veți avea niște condiții mai bune pentru a vă prezenta toți cei care veți dori să votați în această toamnă.

Și la Chișinău urmează alegeri parlamentare și, spre deosebire de România, cetățenii R. Moldova trebuie să aleagă între modelul vestic și cel estic de dezvoltare, între partidele proeuropene și proruse. În ce parte credeți că trebuie s-o ia R. Moldova?

R. Moldova trebuie s-o ia în partea în care doresc cetățenii ei. Nimeni nu poate impune Moldovei încotro să se îndrepte, nici România, nici Rusia, nici UE. Cetățenii moldoveni vor decide. R. Moldova se află, în acest moment, într-o situație mult mai complicată decât România, care este membru NATO și UE și are aceste garanții de securitate în fața războiului hibrid sau nedeclarat care se desfășoară acum în Ucraina. R. Moldova nu are nicio garanție, nefiind membru UE și NATO, și are în coastă Transnistria, capul de pod al Federației Ruse. Consider că poziția pe care a luat-o conducerea Moldovei acum, de a nu forța o aderare la NATO în anii următori, dimpotrivă - a alege o poziție de neutralitate - este una înțeleaptă, dată fiind situația și poziționarea dificilă a R. Moldova în această zonă din ce în ce mai frământată.

Au fost mai multe declarații ale politicienilor de la București vizavi de acțiunile României în cazul în care R. Moldova va fi atacată de către Federația Rusă. În opinia Dvs., care ar trebui să fie acțiunile României, în cazul în care situația din Transnistria degenerează?

Acțiunile României trebuie să se desfășoare în cadrul organismelor din care face parte – NATO și UE. Oricât ne-am dori cu toții să fim de folos R. Moldova, s-o ajutăm pentru a-și putea croi singură drumul pe care și-l dorește, nu putem să ieșim în afara cadrului din care facem parte. Și atunci România ar face tot ce îi stă în putință la Bruxelles, la sediul UE, NATO pentru a încerca să ajute pe această cale politică R. Moldova.

Cât de viabil vi se pare „planul de țară” pe care l-a anunțat anterior președintele Traian Băsescu privind unirea celor două state românești?

În actualele condiții, este doar propagandă electorală ceea ce face domnul Băsescu. Sigur, cu toții ne-am dori să fim din nou cu frații basarabeni, dar trebuie să ținem seama de situația foarte tensionată din zonă prin care, în special Moldova, trebuie să navigheze cu foarte multă atenție. Cum vă spuneam, este mult mai expusă decât România. A veni acum cu astfel de planuri, care, firește, pe termen lung sunt tot timpul în actualitate, un ideal al românilor, dar a forța în situația de față lucrurile, așa cum face domnul Băsescu, nu este altceva decât agitație electorală, în anumite situații chiar iresponsabilă. Forțările, săriturile din baie, ca să le spun așa, ale domnului Băsescu, determinate de conjunctura politică internă, nu au folosit Republicii Moldova tocmai pentru că ele au ieșit din cadrul în care R. Moldova este tratată de NATO și UE.

Dle Popescu, ce s-a schimbat în România în ultimii șapte ani de când este membru al UE?

Sunt destule lucruri care s-au schimbat. Sunt mai multe reguli în România, în primul rând. În multe zone în care lucrurile se desfășurau sălbatic, acestea au fost reglementate prin influența și presiunea Bruxellesului. Poate cel mai semnificativ este faptul că o serie de personaje, nu puține, care vreme de ani de zile au părut de neatins, inexpugnabile în viața publică românească, adică politicieni, magnați ai fotbalului, persoane cu influență, care sfidau pur și simplu autoritățile statului și opinia publică, afișându-și și etalându-și cu obrăznicie bogăția dobândită pe căi, iată s-a dovedit, cât se poate de ilegale, aceste persoane se află acum după gratii. Acesta este un lucru extrem de important care schimbă încet, dar sigur, atitudinea față de justiție și statul de drept a opiniei publice din România.

Ce șanse îi dați R. Moldova să devină membru al UE în 2020, ca să ajungem să ne bucurăm și noi de aceste lucruri pe care le-ați enumerat mai devreme?

Important este ca Moldova să dorească să fie o țară europeană. Este esențial ca în Moldova să prevaleze acest curent proeuropean în favoarea democrației, statului de drept, pentru că acum prin estul Ucrainei trece linia de demarcație a războiului civilizațiilor. De-o parte este civilizația occidentală, democrația, statul de drept, libera întreprindere. De cealaltă parte – Federația Rusă, China, puterile totalitare ale Asiei, Orientului Mijlociu și Extremului Orient. Așa se așază lucrurile. În această situație, important este ca opțiunea Moldovei, a cetățenilor ei să rămână neabătută pentru Europa, pentru Vest și, în felul acesta, ea este categoric și pentru România. Dacă acest lucru se întâmplă, nimeni nu va putea opri R. Moldova să ajungă, în opinia mea chiar înainte de 2020, în Uniunea Europeană!

Vă mulțumim!