Încălzire globală: Celebrele vârfuri albe ale Alpilor se „înverzesc”. Stratul de zăpadă care dispare, vizibil din spațiu

Cercetarea, publicată în revista Science, s-a bazat pe 38 de ani de imagini din satelit din întregul lanț muntos european. „Am fost foarte surprinși, sincer, să găsim o tendință atât de mare de înverzire”, a declarat pentru AFP Sabine Rumpf, primul autor, ecolog la Universitatea din Basel.

Înverzirea este un fenomen bine recunoscut în Arctica, dar până acum nu fusese bine stabilit la scară largă în zonele muntoase.

Cu toate acestea, având în vedere că atât polii, cât și munții se încălzesc mai repede decât restul planetei, cercetătorii au suspectat efecte comparabile, scriePhys.org.

Care sunt consecințele dăunătoare?

Pentru analiza lor, echipa a examinat regiunile aflate la 1.700 de metri deasupra nivelului mării, pentru a exclude zonele folosite pentru agricultură. De asemenea, au exclus zonele împădurite și ghețarii.

Potrivit rezultatelor, care acoperă perioada 1984-2021, stratul de zăpadă nu mai era prezent vara pe aproape 10% din zona studiată. Rumpf a precizat că imaginile din satelit pot verifica doar prezența sau absența zăpezii – însă primul efect al încălzirii este reducerea grosimii stratului de zăpadă, care nu poate fi văzut din spațiu.

În al doilea rând, cercetătorii au comparat cantitatea de vegetație folosind analiza lungimii de undă pentru a detecta cantitatea de clorofilă prezentă și au constatat o creștere a plantelor de 77% în zona studiată.

Înverzirea are loc în trei moduri diferite: plantele încep să crească în zone în care nu erau prezente anterior, cresc mai înalte și mai dens datorită condițiilor favorabile și, în cele din urmă, anumite specii care cresc în mod normal la altitudini mai mici se mută în zone mai înalte.

Viitorul Alpilor nu poate fi prezis cu certitudine

„Schimbările climatice sunt cele care determină aceste fenomene”, a declarat Rumpf. „Încălzirea înseamnă că avem perioade de vegetație mai lungi, avem condiții mai favorabile pentru creșterea plantelor, astfel încât plantele pot pur și simplu să crească mai mult și mai repede”, a adăugat ea. „Cu cât se încălzește mai mult, cu atât mai multe precipitații cad sub formă de ploaie, în loc de zăpadă”.

În primul rând, o mare parte din apa potabilă provine din topirea zăpezii. Dacă apa nu este stocată sub formă de zăpadă, aceasta dispare mai repede prin râuri.

Apoi, speciile adaptate în mod specific mediului alpin sunt perturbate. Dispariția zăpezii dăunează, de asemenea, industriei turismului, un motor economic esențial pentru regiune, scrie Descoperă.

„Ceea ce tindem să uităm sunt aspectele emoționale ale acestor procese, deoarece Alpii sunt un simbol și când oamenii se gândesc la Elveția, de obicei se gândesc la Alpi”, a subliniat Rumpf.

„Ne așteptăm ca stratul de zăpadă să dispară din ce în ce mai mult”

În timp ce ecologizarea alpină ar putea crește sechestrarea carbonului, cercetătorii susțin că este mai probabil ca buclele de reacție să provoace un rezultat net de încălzire amplificată și de dezgheț al permafrostului.

Zăpada reflectă aproximativ 90% din radiațiile solare, vegetația absoarbe o cantitate mult mai mare și radiază energia înapoi sub formă de căldură – ceea ce, la rândul său, accelerează și mai mult încălzirea, topirea zăpezii și creșterea vegetației: un cerc vicios.

Viitorul Alpilor nu poate fi prezis cu certitudine. „În ceea ce privește zăpada, este destul de simplu”, a spus Rumpf. „Ne așteptăm ca stratul de zăpadă să dispară din ce în ce mai mult, în special la altitudini mai mici”.