În câte ţări se mai aplică în prezent PEDEAPSA cu moartea?

Sursa: sanatatesistaredebine.ro

În momentul de faţă, pedeapsa cu moartea este încă prezentă în 58 de ţări ale lumii, majoritatea din Africa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu. Europa are şi ea o reprezentantă, anume Belarus.

Abolirea completă a pedepsei cu moartea a intrat pe lista de priorităţi a Europei imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Măsura a fost prevăzută în Protocolul 13 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului încă din 1950, dar multe ţări au avut nevoie de ani buni ca să ratifice acest protocol. Marea Britanie a păstrat pedeapsa cu moartea (pentru înaltă trădare) până în 1998, Spania - până în 2009.

Exemple recente de execuţii întâlnim în Rusia (1996), Georgia (1995), Polonia (1988), Turcia (1984), iar în ceea ce priveşte ţările occidentale, putem menţiona Franţa (1977, anul ultimei execuţii), Spania (1975), Marea Britanie (1964).

Un caz special este cel al Belarusului, o ţară care a apelat la pedeapsa cu moartea pentru a scăpa de bandele de crimă organizată care împânziseră ţara la începutul anilor '90. Din 1991 şi până în prezent în această ţară au fost 324 de sentinţe de condamnare la moarte, dar ritmul lor a scăzut masiv – de la 50 pe an la doar 2-3 pe an.

Aici pedeapsa se aplică, de obicei, pentru crimă cu circumstanţe agravante, iar minorii, bătrânii şi femeile, indiferent de circumstanţe, sunt exceptaţi. Codul Penal prevede pedeapsa cu moartea şi pentru conspiraţie în vederea acaparării puterii de stat, iar preşedintele are dreptul, conform Constituţiei, de a aboli pedeapsa printr-un decret.

Din cauza aplicării acestei măsuri, Belarus nu este membră a Consiliului Europei. Autorităţile explică însă refuzul de a aboli pedeapsa cu moartea prin faptul că societatea nu este pregătită să renunţe la ea. Ele, autorităţile, au ca argument referendumul din 1996, când belaruşii au votat în proporţie covârşitoare (80,44%) în favoarea păstrării ei.

În România, pedeapsa cu moartea a fost abolită în 1989. Până atunci însă, în intervalul 1945-1989 au fost sute de execuţii, multe pe criterii politice (Lucreţiu Pătrăşcanu), dar şi pentru crime (Ion Rîmaru), pentru subminarea economiei naţionale sau pentru furt masiv din proprietatea statului (Gheorghe Ştefănescu, afacerea vinului).

Ultimii executaţi au fost Nicolae şi Elena Ceauşescu, în decembrie 1989, după care imediat Frontul Salvării Naţionale a abolit pedeapsa cu moartea printr-un decret. Mulţi au văzut în asta o metodă de a-i face scăpaţi pe foştii torţionari comunişti şi au cerut reinstalarea acestei pedepse, într-o serie de mitinguri din ianuarie 1990.

Pedeapsa cu moartea la nivel mondial

Conform organizaţiei Amnesty Internaţional, sunt 95 de ţări care au interzis pedeapsa cu moartea, nouă ţări care o folosesc doar în situaţii de război, 35 de ţări unde este legală, dar nu se aplică şi 58 de ţări care o aplică în mod curent.

Printre acestea se numără SUA, una dintre puţinele ţări dezvoltate în care pedeapsa cu moartea e încă prezentă (e adevărat, nu în toate statele americane). Un sondaj Gallup arată că 65% din americani sunt în favoarea ei şi doar 31% împotrivă, restul neavând o opinie. De precizat că SUA a suspendat de două ori aplicarea acestei pedepse, în intervalele 1967-1977 şi 25 septembrie 2007 - 16 aprilie 2008, dar rezultatele nu au fost cele aşteptate.

Realitatea e că 60% din populaţia lumii trăieşte în ţări în care se aplică pedeapsa cu moartea: China, Iran, Coreea de Nord, Yemen, SUA, Arabia Saudită, Libia, Siria, Bangladesh, Somalia etc.

În China, de exemplu, pedeapsa capitală se aplică pentru tot felul de motive: fraudă fiscală, trafic de droguri, corupţie, furt, contrabandă, dar şi pentru infracţiuni legate de simbolurile şi comorile naţionale, cum ar fi comerţul cu relicve culturale. Până în 1997, chiar şi uciderea unui urs panda se pedepsea cu moartea.

Informaţiile pe acest subiect sunt însă foarte puţine. Autorităţile din China nu fac publice decât anumite cazuri, cum a fost cel al ministrului Zheng Xiaoyu, care a fost executat în 2007 pentru corupţie. Procesul desfăşurat atunci a arătat că acesta a luat mită de cca 850.000 $ pentru a aproba lansarea pe piaţă a numeroase medicamente noi ce s-au dovedit ulterior foarte periculoase, chiar fatale.

În rest, informaţiile despre condamnările la moarte în China circulă doar prin intermediul mesajelor pe Internet, cel mai adesea după ce sentinţele au fost duse deja la îndeplinire.

Sursa: sanatatesistaredebine.ro