II CENTENARE: Povestea romanțată a iei, la Piatra-Neamț

Agerpres

În inima municipiului Piatra-Neamţ, într-o clădire de patrimoniu veche de aproape 100 de ani, se află la loc de cinste o parte dintre tradiţiile populare ale ţinutului Neamţului, adunate într-o colecţie de ii centenare.

Cămăşile populare femeieşti, redenumite în ultima perioadă ca ii, reconstituie istoria acestor locuri prin modul în care au fost aşezate în diverse ipostaze. Într-un colţ al Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ vezi un manechin ce întruchipează o mamă ce îşi ţine de mână fetiţa. Ambele personaje sunt îmbrăcate şi în ii. În alt colţ, un personaj tot cu cămaşa femeiască ţese la războiul de ţesut, iar într-un alt loc este reconstituită o scenă a torsului lânii sau a cusutului covoarelor.

Rând pe rând vezi reconstituite principalele scene de viaţă ale femeilor şi, odată cu acestea, rolul pe care îl aveau în societatea de la acea vreme.

În total sunt 20 de ii vechi, parte dintre ele de la sfârşitul secolului al XIX-lea clasate, fiind deja clasificate ca patrimoniu.

Muzeograful Florentina Buzenschi a declarat, pentru AGERPRES, că toate piesele expuse sunt din zona Neamţului, iar cămaşa femeiască are o istorie mai veche chiar decât a poporului român.

''Toate studiile de specialitate arată că, dacă vrem să facem un istoric al acestei cămăşi căreia îi zicem româneşti, ea a apărut înainte de apariţia poporului român. Găsim acest tip de cămaşă croită drept sau încreţită la gât pe Columna lui Traian, pe monumentul de la Adamclisi. De fapt este un croi de cămaşă pe care îl întâlnim în tot spaţiul nostru. Însă primele dovezi că apare acea cămaşă colorată le găsim la pictorii din secolul XIX. De exemplu, la Constantin Daniel Rosenthal, la pictura 'România revoluţionară' avem o cămaşă foarte frumoasă sau la Theodor Aman, la pânza 'Unirea Principatelor'. Deci sunt cămăşile de sărbătoare care apar atunci. Apoi, pe sfârşit de secol XIX, apare din nou ia, pornind de la Regina Elisabeta, apoi la Regina Maria'', a declarat Florentina Buzenschi.

Muzeograful pietrean a subliniat însă că în secolul XX au apărut cele mai frumoase ii, odată cu decorarea acestora.

''Cămaşa cea mai frumoasă este cea pe care o întâlnim în secolul XX. Pe măsură ce a trecut timpul, cămaşa de sărbătoare a fost tot mai mult decorată şi ornamentată. Au intrat paietele, mătasea, mărgelele'', spune muzeografa.

În ceea ce priveşte cămăşile femeieşti din colecţia Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ, acestea sunt croite din lână fină şi decorate cu paiete.

''Avem câteva ii de la sfârşitul secolul al XIX-lea, clasate deja în patrimoniu, cămăşi din lână fină decorate cu paiete. Ele nu par nişte piese foarte spectaculoase dacă ne referim la ceea ce ştim acum, cămaşa foarte bogat decorată. Ele sunt însă nişte piese foarte valoroase'', a mai spus Florentina Buzenschi.

Pentru a marca Ziua Universală a Iei, reprezentanţii Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ vor amenaja o expoziţie în curtea instituţiei.

"În curtea Muzeului de Etnografie vom face ''Grădina cu ii''. Avem o curte foarte frumoasă cu alei şi plină de trandafiri, cu postamente pentru statui. Aici, o familie de colecţionari din Piatra-Neamţ va aduce o colecţie de 20 de costume populare, din diverse zone ale ţării, şi le vom pune pe manechine. Pe 23 iunie, între 10,00 şi 18,00, vizitatorii vor avea accesul liber şi vor putea să vadă aceste 20 de costume populare, vor putea vorbi cu familia de colecţionari şi cu muzeografii'', a precizat Florentina Buzenschi.

Nu este prima expoziţie de acest gen găzduită de Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamţ. În noiembrie 2018, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, curatorii muzeului au organizat expoziţia "Ia Nea(mţ)ului" în cadrul căreia au fost prezentate cămăşi femeieşti vechi şi noi, fiind editat şi un catalog cu fonduri de la Guvern.