IEPURAŞUL, de la legendarul Prometeu la simbolul PAŞTELUI creştin

Obiceiurile pascale din ziua de azi au rădăcini imemoriale, care ţin deja de adevăruri trecute în legendă. Dintr-o legendă se trage şi asocierea iepuraşului cu sărbătoarea Paştelui, chiar dacă în ziua de azi mitul s-a transformat, la rândul lui, într-o chestiune comercială.

Eostre, Ostara sau, mai cunoscut, Eastre este o zeiţă din mitologia nordică despre care se spune că era o divinitate a purităţii, a tinereţii, a frumuseţii, precum şi a începutului noii vieţi. Eastre era celebrată prin aprinderea focurilor în zori şi simboliza primăvara, renaşterea naturii şi a vieţii. Legenda spune că, într-un an, Eastre a întârziat să vină, iar o fetiţă care a găsit o pasăre rănită şi aproape moartă de frig i-a cerut ajutorul. Eastre a apărut pe un curcubeu, îmbrăcată cu o rochie roşie, simbol al căldurii cu care a topit toată zăpada. Pasărea, grav rănită şi fără scăpare, a fost transformată de zeiţă într-un iepure sălbatic. De aici, povestea merge mai departe către formarea unuia dintre cele mai cunoscute simboluri ale Paştelui.

Ouă roşii şi ouă... de ciocolată

Eastre a transformat, aşadar, pasărea într-un iepure sălbatic, dar i-a lăsat însuşirea de a depune ouă. Recunoscător, animalul decora toate ouăle pe care le făcea şi i le dăruia zeiţei Eastre. Iepurele - ca şi oul, de altfel - este cunoscut, încă din Antichitate, ca simbol al fertilităţii. Prima dată când iepuraşul este menţionat ca simbol pascal a fost în jurul anului 1500, în regiunile germanice. Aici, oamenii credeau că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare, iar pe cele colorate diferit, în noaptea premergătoare Paştelui. Tot germanii sunt cei care au inventat, în secolul al XIX-lea, dulciurile sub formă de iepuraşi, care se făceau din aluat şi zahăr. În această perioadă au apărut şi primele ouă din ciocolată.

De la iepuraş la Moş Nicolae

Din legenda potrivit căreia iepuraşul îi dăruia ouă colorate zeiţei Eastre s-a născut altă tradiţie, care, potrivit ziarulring.ro, spune că iepuraşul aduce daruri copiilor. De aici, probabil şi din raţiuni comerciale, s-a creat o echivalenţă între Iepuraşul de Paşte, Moş Nicolae şi Moş Crăciun, toţi trei având obiceiul de a face daruri copiilor, cu menţiunea că în cazul Sfântului Nicolae lucrurile au stat întocmai, acesta fiind cunoscut pentru faptele bune, adresate îndeosebi copiilor, pe care le-a făcut de-a lungul vieţii sale.

Sărbătoarea de ouă roşii a „ghiaurilor”

Există mai multe legende referitoare la înroşitul ouălor, multe dintre ele adoptate de folclorul românesc. Se spune, de exemplu, că sub crucea pe care a fost răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un coş cu ouă, iar acestea s-au înroşit de la sângele scurs din rănile Mântuitorului. Altă legendă spune că Maria Magdalena s-a întâlnit cu evreii şi le-a spus că Hristos a înviat. Aceştia i-au răspuns că va învia atunci când ouăle din coşul ei se vor înroşi, iar ouăle s-au făcut roşii de îndată. Obiceiul înroşirii ouălor, fiind atât de întâlnit pe teritoriul românesc, l-a făcut pe un călător turc să numească Paştele sărbătoarea de ouă roşii a „ghiaurilor”.

„Urecheatul”, aducătorul... focului

Revenind la Iepuraşul de Paşte, mai trebuie adăugat că, în America, simbolul lui a fost adus de imigranţii germani. Animalul numit iepure era însă intrat de mult în legendă, la unele triburi de peste Ocean existând un mit care povesteşte cum acesta a avut rolul mai cunoscutului Prometeu, pentru că le-a adus oamenilor focul. De asemenea, în cultura maya, iepurele este creditat cu inventarea scrisului.