Mănânci parizer sau crenvurşti? Iată cât de PERICULOASE sunt mezelurile

Românii sunt înnebuniţi după mezeluri, arată un studiu recent, peste 60% consumând cel puţin o dată pe săptămână astfel de produse. Nutriţioniştii şi medicii avertizează însă că mezelurile de pe piaţa românească sunt, în mare parte, de proastă calitate şi recomandă studierea etichetei înainte de a face cumpărături.

Crenvurştii - De departe cel mai popular produs, mai ales în rândul copiilor, crenvurştiul este pe cât de gustos, pe atât de nesănătos, conform medicilor. Acest tip de produs conţine, în cea mai mare parte, tocătură de oase, tendoane, pieliţe (cu risc uriaş de a fi contaminate cu salmonella) şi grăsime.

Kaizerul - Straturile pe care le analizează orice român atunci când îşi alege bucata din vitrină sunt, la cele mai multe produse, unite între ele cu o soluţie lipicioasă. Mai mult, kaizerul este injectat cu soluţii care conţin sare, gelifianţi pentru reţinerea apei, coloranţi pentru aspectul de proaspăt, conservanţi, agenţi de potenţare a gustului şi aromei. Toate aceste ingrediente duc la boli cronice foarte grave.

Parizerul - Ieftin, acest fel de mezel e cumpărat mai ales de cei cu venituri mici - arată un studiu de consum. Parizerul conţine oase măcinate, slănină şi şorici, făină de soia, coloranţi şi potenţiatori de gust. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, care îi conferă starea de saţietate, este greu de digerat şi face rău mucoasei gastrice.

Salamul - Fie că e de vară, crud, uscat, afumat, analizaţi etichetele când alegeți un astfel de produs. În general, salamurile conţin 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din picioare şi gât - sare, boia, aditivi care doar imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. Toate se amestecă în malaxoare şi se ambalează în membrane artificiale. Creşte riscul de boli de inimă, degenerative şi de afecţiuni pulmonare.

Lebărul (lebarwurst) - Acest produs conţine carne de la capul de porc în proporţie de 62%, slănină 7%, inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa rezultată după fierberea capului, condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivi, coloranţi, antioxidanţi, amidon de cartofi. Consumul îndelungat duce la afecţiuni neurodegenerative, susţin unii medici.

Cârnaţii - Dacă nu-i faci în casă, din lipsă de timp sau de pricepere, ai grijă ce cumperi. Cei din comerţ, fabricaţi industrial, conţin carne de porc doar 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia, apă, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori, antioxidanţi, nitrit de sodiu, potenţiator de gust, zaharuri (lactoză,dextroză), conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate a produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică. La fel ca şi în celelalte cazuri, consumul constant duce la boli de inimă şi de stomac.

Sursa: Libertatea