Harta emoțiilor. De ce dragostea ÎNCĂLZEȘTE corpul, iar depresia provoacă DURERI în piept

O echipă de oameni de ştiinţă din Finlanda a cerut mai multor persoane să indice în ce zonă a corpului simţeau anumite emoţii, iar specialiștii au descoperit că răspunsurile erau surprinzător de asemănătoare, chiar şi la persoanele ce proveneau din culturi diferite.

Oamenii au declarat că fericirea şi dragostea aprindea scântei aproape în tot corpul, pe când depresia avea un efect opus: atenua senzaţiile de la nivelul braţelor, picioarelor şi capului. Pericolul şi teamă declanşau senzaţii puternice la nivelul pieptului, au mărturisit voluntarii, iar mânia este unul dintre sentimentele care a activat zona braţelor, scrie viataverdeviu.ro.

„Sistemul nostru emoţional din creier emite semnale către corp, ajutându-ne astfel să ne adaptăm la orice situaţie,” spune Lauri Nummenmaa, psiholog la Universitatea din Aalto, care a condus studiul.

„Să spunem că vezi un şarpe şi ţi se face frică,” explică Nummenmaa. „Sistemul tău nervos măreşte cantitatea de oxigen trimisă muşchilor şi intensifica ritmul cardiac, pentru a te ajută să faci faţă ameninţării. Este o reacţie automată. Noi nici nu trebuie să ne gândim la asta.”

Această idee este cunoscută de sute de ani. Dar oamenii de ştiinţă încă nu s-au pus de acord dacă schimbările din corp sunt diferite pentru fiecare emoţie şi dacă acest model serveşte drept model minţii pentru a identifica în mod conştient emoţiile.

Pentru a încerca să înţeleagă acest lucru, Nummenmaa şi echipa sa au efectuat un experiment simplu pe computer cu aproape 700 de voluntari din Finlanda, Suedia şi Taiwan.

Echipa a arătat voluntarilor conturul a două siluete umane pe un ecran şi le-a cerut subiecţilor să se gândească la una dintre cele 14 emoţii: dragoste, dezgust, mânie, mândrie, etc. Voluntarii au colorat pe prima imagine zonele din corp unde au simţit că emoţia respectivă activează o senzaţie. Pe cea de-a două imagine au colorat zonele corpului pe care au simţit că emoţia respectivă le dezactivează.

Nu toată lumea a colorat fiecare emoţie la fel. Dar când echipa a făcut o medie a hărţilor la sfârşit, s-au conturat anumite tipare clare pentru fiecare emoţie.

Echipa încă nu ştie în ce mod corespund aceste senzaţii auto-declarate cu reacţiile fiziologice ale fiecărei emoţii în parte, dar studii anterioare au descoperit modificări senzoriale la nivelul corpului asociate cu afecţiuni emoţionale, spune Nummenmaa. „De exemplu, în depresie, oamenii acuză uneori dureri în piept.”

Şi sunt chiar dovezi că atunci când îţi modifici limbajul corpului – poziţia sau privirea – îţi poţi modifică şi percepţia asupra lucrurilor.

Neurologul Antonio Damasio, care nu a participat la studiu, a spus că este „încântat” de descoperirile lui Nummenmaa deoarece confirmă ceea ce el declara de ani de zile: el crede că fiecare emoţie activează anumite părţi ale corpului, iar recunoaşterea acestor modele de către creier ne ajută să identificăm în mod conştient acea emoţie.

„Oamenii cred că emoţiile apar doar în relaţia cu alţii,” spune Damasio, care este profesor la Universitatea din Carolina de Sud. „Dar emoţiile au legătură şi cu modul în care relaţionam cu mediul înconjurător — ameninţări şi oportunităţi”. Pentru acestea, adaugă Damasio, ai nevoie atât de corp, cât şi de creier.