Guvernarea, „mai aproape de cetățeni”: Ce au urmărit, de fapt, comuniștii prin revenirea la raioane în 2003 - angajarea „clientelei politice” și „paralizarea primăriilor”

Wikipedia

Revenirea, în 2003, la raioane a sărăcit bugetul R. Moldova cu peste 20 de miliarde de lei și a determinat creșterea numărului de angajați ai Guvernului în teritoriu cu 62%, al funcționarilor raionali - cu 32%, iar al celor din primării - cu 11%.

Într-o analiză a IDIS „Viitorul”, semnată de expertul Veaceslav Ioniță, se arată că efectele reformei administrativ-teritoriale din anul 2003 au fost altele decât cele declarate atunci de Guvernul condus de Vasile Tarlev, care își argumenta reforma prin apropierea guvernării de cetățeni, iar cei mai mari perdanți ai reformei trecerii de la județe la raioane au fost primăriile.

„În realitate, am asistat la un proces galopant de inflație a aparatului Guvernului central în toate regiunile țării, urmat de o creștere necontrolată a numărului de angajați în structurile administrației raionale și, în mod ironic, cu paralizarea primăriilor mici, serviciile cărora au fost puse, de fapt, sub embargo”, constată Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei sale, în urma reformei din 2003 numărul de funcționari publici a crescut cu 11 776 de persoane, însă cel mai mult această creștere s-a făcut pe seama structurilor desconcentrate (+62%), urmate de administrațiile raionale (+32%).

„Deși s-a declarat că reforma „va apropia serviciile de cetățean”, Guvernul PCRM a urmărit exclusiv angajarea în noile structuri de administrație a clientelei sale loiale de partid, majorându-se personalul scriptic cu 11%. Pentru PCRM, reforma a însemnat o creștere cu 40% a numărului de primării mici, fără populație - de la 647 în 2003 la 898 de primării în prezent. Bugetele locale nu au crescut, iar lipsa bazei fiscale a contrazis promisiunea de a livra servicii locale mai calitative și mai bune populației. Urmare a modelului de reformă „gonflabilă” aplicat de PCRM, statele de personal în multe dintre aceste primării au rămas incomplete, micile primării fiind incapabile să angajeze personal pentru servicii elementare, astfel autoritățile locale nu și-au putut realiza nici măcar volumul minimal de obligații prescrise de lege”, susține Ioniță.

Expertul a estimat și costurile de angajare a unui funcționar public la cca 120 de mii de lei anual și a ajuns la concluzia că R. Moldova a bifat un cost suplimentar de menținere a noului sistem de organizare administrativ-teritorială de 20 de miliarde de lei: „Acesta este prețul pe care-l plătim, fiecare în parte și toți împreună, pentru cei 11 776 funcționari în plus, care fac în total cca 1,4 miliarde de lei anual. Plătind acest cost excesiv de mare, Republica Moldova nu a obținut un sistem de guvernare locală mai bun, mai calitativ, mai optim față de sistemul județelor existent între 1999-2003”.

Veaceslav Ioniță susține că o prioritate imediată a Guvernului R. Moldova trebuie să fie revizuirea esențială a actualei structuri administrativ-teritoriale, optimizând la maximum prezența structurilor desconcentrate.

„Potrivit datelor noastre, este nevoie de un grad de optimizare (reducere/comasare/redistribuire) de cca 40% a cheltuielilor pentru servicii desconcentrate pentru a progresa spre o reformă a sectorului public. Este necesar de a investi timp, resurse și voință politică pentru a spori capacitatea de funcționare a primăriilor și asigurarea funcționalității lor în conformitate cu competențele deținute și necesitățile actuale ale societății”, afirmă expertul de la IDIS „Viitorul”.