Germania pune la bătaie un milion de euro pentru prinderea sabotorilor care au lăsat Berlinul în beznă

Guvernul german a anunţat marţi o recompensă de un milion de euro pentru prinderea autorilor sabotajului care a provocat o pană de curent generalizată la Berlin la începutul lunii ianuarie, o măsură excepţională, în condiţiile în care ancheta asupra unui misterios grup de extremă stângă a ajuns într-un impas.

Atacul, revendicat de Vulkangruppe (Grupul Vulcan) – o grupare despre care se ştie foarte puţin, în ciuda anilor de activitate –, a scos în evidenţă vulnerabilitatea unor infrastructuri critice. S-a întâmplat exact în momentul în care autorităţile încearcă să le consolideze în faţa ameninţării ruse.

Procuratura şi poliţia „anunţă o recompensă de un milion de euro pentru orice informaţie care ar permite identificarea autorilor”, a declarat ministrul german de interne Alexander Dobrindt, în cadrul unei conferinţe de presă. Măsura vine pe fondul lipsei de progrese vizibile în anchetă, la aproape o lună de la incident, când aproximativ 45.000 de gospodării au rămas fără curent electric timp de aproape o săptămână.

Pe 3 ianuarie, incendierea unei instalaţii electrice din sud-vestul capitalei a lăsat în întuneric peste 100.000 de persoane. O parte dintre acestea au rămas fără încălzire, reţelele mobile şi internet au fost sever perturbate, iar transportul public a fost paralizat. Revenirea la normal s-a produs abia pe 7 ianuarie.

Procuratura federală a deschis rapid o anchetă pentru „apartenenţă la o organizaţie teroristă” şi „sabotaj”, după ce Vulkangruppe şi-a asumat online responsabilitatea pentru atac. Grupul revendicase deja aproximativ zece atacuri începând cu 2011. Printre acestea se numără şi un incident din martie 2024, când o fabrică Tesla de lângă Berlin a fost vizată, liniile electrice care alimentau situl fiind incendiate. Până acum, autorităţile nu au reuşit să identifice autorii, complicii sau membrii organizaţiei.

Primarul Berlinului, Kai Wegner, criticat la rândul său pentru modul în care a gestionat criza, a salutat anunţul recompensei. În opinia sa, aceasta arată că arestarea autorilor reprezintă „prioritatea absolută”. „Oricine atacă infrastructurile noastre critice pune în mod deliberat în pericol vieţi omeneşti”, a scris el pe X.

În contextul în care Germania denunţă constant o amplă campanie de sabotaj şi spionaj rus, avaria uriaşă provocată de incendierea unei singure instalaţii, dar şi lipsa unor sisteme paralele care să garanteze funcţionarea în caz de avarie, au scos la iveală fragilitatea unei infrastructuri esenţiale a capitalei germane.

Dobrindt a anunţat că, în cursul acestei săptămâni, camera inferioară a parlamentului, Bundestagul, va adopta o nouă lege privind protecţia infrastructurilor critice. Textul este aşteptat de luni de zile, însă nu lipsesc vocile critice la adresa lui. Multi reprezentanţi din sector, din mediul de afaceri şi din sfera politică apreciază că proiectul este prea birocratic pentru a fi cu adevărat eficient.

Potrivit acestora, noua legislaţie ar impune un nivel excesiv de transparenţă asupra acestor infrastructuri, lucru de care ar putea profita actori rău intenţionaţi. Dobrindt a admis marţi: „Deja divulgăm prea multe informaţii publice despre infrastructurile noastre critice”, a spus el.

Ministrul a dat asigurări că va fi intensificată lupta împotriva grupărilor de extremă stângă care recurg la acte de sabotaj în numele luptei împotriva capitalismului sau pentru protejarea mediului. Fenomenul rămâne relativ răspândit în Germania, în special la Berlin, iar autorităţile spun că vor să răspundă cu mai multă fermitate acestor ameninţări.