GALERIE FOTO // Plante și clădiri pe cale de DISPARIȚIE: Pledoarie pentru Cartea Roșie a arhitecturii moderniste, la MNAM

„Conceptul expoziției este foarte bine gândit, iar această paralelă dintre plantele din Cartea Roșie și arhitectura sovietică care deja este pe cale de dispariție este o frumoasă abordare”

Muzeul Național de Artă al Moldovei a inaugurat joi, 20 ianuarie, expoziția foto și video a artistului Ștefan Rusu „Specii pe cale de dispariție: Pledoarie pentru Cartea Roșie a arhitecturii moderniste”. Expoziția este rezultatul unei cercetări în cadrul proiectului „Modernități insulare” axată pe arhitectura socialistă din Asia Centrală și Europa de Est și include o serie de imagini cu plante endemice juxtapuse cu arhitectura modernistă.

O încercare de a apropria lucruri imposibile

Juxtapunerea imaginilor modernismului sovietic din Kârgâzstan, Tadjikistan și Republica Moldova cu imaginile plantelor rare din aceste state implică un unghi diferit de interpretare a patrimoniului arhitectural, fiind vorba nu doar de clădiri singulare, ci și un context care necesită o abordare similară speciilor pe cale de dispariție și, implicit, protecția acestora.

„Este prezentat un set minimal de clădiri, de fapt ar trebui să fie o selecție mai extinsă de clădiri care pot fi păstrate. Este prezentată o asociere și juxtapunere dintre două sfere care aparent nu sunt compatibile: fragilitatea plantelor și clădirile care sunt structuri rigide din beton. Este o încercare de a apropia lucruri imposibile, iar asocierea acestora este un imbold de a înțelege ce facem cu ele, cum le păstrăm și cum le valorificăm”, a declarat Ștefan Rusu, autorul expoziției, la inaugurare.

Documentarul „Întoarcerea din viitor” și eseul video „Frunze”

În cadrul expoziției, vizitatorii pot urmări, de asemenea, documentarul „Întoarcerea din viitor” (Return from the Future) și eseul video „Frunze”, realizate în perioada șederii autorului în Asia Centrala și a mai multor călătorii de cercetare în Tadjikistan și Kârgâzstan între 2013-2019.

Punctul de plecare pentru conceptul asocierii plantelor pe cale de dispariție cu arhitectura din perioada socialistă vine de la Muzeul lui M. Frunze - o clădire în stil modernist din Bișkek proiectată de arhitecții G. Kutateladze și Y.Karikh în 1967. Muzeul deține un impresionant herbar (circa 1200 de piese) colectat de M. Frunze în timpul adolescentei sale. Herbarul pe care îl regăsim în videoul „Frunze” este o referință poetică la cariera neîmplinită a lui Frunze de a-și dedica viața științelor naturale.

Starea de conservare și necesitatea păstrării arhitecturii moderniste precum muzeul dedicat lui M. Frunze, dar și a altor clădiri remarcabile din Bișkek este subiectul documentarului „Întoarcerea din viitor”, care este un eseu vizual despre starea actuală de conservare a arhitecturii moderniste sovietice din orașul Bișkek.

Proiect complex

Pentru noi este un experiment și atmosfera pe care ați găsit-o cred că este una foarte interesantă și care suscită interesul nostru. Atât fotografiile, cât și filmele sunt axate pe idei ce vin dintr-o perioadă nu foarte îndepărtată, dar care oarecum au fost neglijate și mai sunt încă și astăzi. Prin proiectul său, Ștefan Rusu vine cu idei de comparație a plantelor, care sunt și în filmul destinat muzeului „Frunze”, dar în special încearcă să atragă atenția asupra unor edificii de arhitectură despre acel constructivist socialist despre care cunoaștem cu toții”, a remarcat Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei.

Impresionat de expoziție s-a arătat și tânărul artist plastic, Ruslan Roșca: „Conceptul expoziției este foarte bine gândit, iar această paralelă dintre plantele din Cartea Roșie și arhitectura sovietică care deja este pe cale de dispariție este o frumoasă abordare. De asemenea, informația video este plăcut combinată cu fotografiile, în care florile sunt alăturate arhitecturilor – flori care răspund paternului arhitectural. Este o expoziție extraordinatră și se înțelege că a fost depusă o muncă enormă”.

„Este un proiect compex. Conceptul este poate un pic ironic, dar în acelaș timp este o comparație frumoasă, care merită promovată în mai multe contexte. Este realizată destul de calitativ, în contextul spațiului în care este amenajată și sper să fie vizitată pentru că este un proiect inedit”, ne-a spus Elena Casiadi, o tânără prezentă la inaugurare.

Expozitia a fost concepută pentru Trieste Contemporanea, Italia, unde a fost produsă și prezentată în 2021. Expoziția va fie deschisă pentru public la Muzeul Național de Artă al Moldovei până pe 20 februarie 2022.

Lina Oglindă, stagiară