France Presse, articol laudativ la adresa Maiei Sandu: În faţa „dificultăţilor” şi a „discursului urii”, a spus că a învaţat „rezistenţa”. Şi să nu renunţe

Înainte de invazia din Ucraina, Maia Sandu era preşedinta unei mici republici foste sovietice, Republica Moldova, însă acum, când candidează pentru un nou mandat la scrutinul de duminică, este o personalitate europeană invitată în toate capitalele, comentează luni France Presse (AFP), într-un portret pe care i-l face liderei de la Chişinău.

Prima femeie care deţine cea mai înaltă funcţie în acest stat situat între NATO şi sfera de influenţă rusă, această economistă în vârstă de 52 de ani, reputată a fi incoruptibilă, a căutat mult timp să-l menajeze pe Vladimir Putin, normalizând în paralel relaţiile cu Occidentul, scrie AFP, citată de Agerpres.

Dar de când Ucraina vecină trăieşte sub bombele Kremlinului, această personalitate, care spune că vrea să rămână „umilă" şi discretă, insistă ca cei 2,6 milioane de moldoveni să se alăture cât mai curând familiei europene.

Silueta sa fragilă şi zâmbetul timid contrastează cu curajul şi „determinarea” - cuvânt folosit de preşedintele francez Emmanuel Macron - de a apăra o „direcţie clară” pentru ţara sa în faţa interferenţelor Moscovei, care nu prea tolerează dorinţa sa de independenţă.

Născută în timpul URSS în satul Risipeni, la graniţa cu România, ea abia devenise majoră când statul său şi-a câştigat independenţa, iar autoproclamata republică Transnistria s-a separat, permiţând menţinerea trupelor ruse şi astăzi.

Cu o diplomă în management şi relaţii internaţionale, şi-a început cariera în culisele Ministerul Economiei, dar, dezamăgită de neajunsurile repubblicii sale, a plecat să lucreze pentru Banca Mondială, mai întâi la Chişinău şi apoi la Washington.

Asta până la „vârtejul” care a adus-o la preşedinţie: în 2012 a primit „o ofertă neaşteptată” şi a fost de acord să-şi „împartă veniturile la 15” ocupând un portofoliu ministerial, cel al Educaţiei, scrie AFP.

„Nu plănuiam să devin politician”, a mărturisit ea într-un discurs din 2022 adresat studenţilor de la Universitatea Harvard, unde a învăţat la rândul ei. „Dar am decis că a nu vrea să trăiesc într-o ţară condusă de oameni corupţi" nu înseamnă neapărat „să fiu nevoită să mă mut în alt stat”, a spus ea.

În faţa „dificultăţilor” şi a „discursului urii”, a spus că a învaţat „rezistenţa”. Şi să nu renunţe, mai comentează AFP, citată de Agerpres.

Prin plasarea de camere de supraveghere în sălile de examinare, ea a făcut ca rata de succes la Bacalaureat să treacă de la la 95% la 59%. Suficient pentru a transmite mesajul: nu mai plătim pentru diplome.

La putere, Maia Sandu a înţeles că, într-un sistem cangrenat de oligarhi, trebuie să-şi întemeieze propria formaţiune. În 2016, a creat Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) datorită economiilor sale, dar a pierdut alegerile prezidenţiale.

A intrat în Parlament, după care a fost numită pentru scurt timp prim-ministru şi, în urma unui scandal de corupţie spectaculos - 12% din PIB a dispărut în câteva luni -, a câştigat alegerile prezidenţiale din 2020, cu 57,7% din voturi.

Ea consideră că a fost subestimată de adversarii ei, care au văzut-o pe ea şi pe echipa ei ca pe „începători şi un grup de tocilari”.

Considerându-se „răbdătoare” şi „fidelă valorilor sale”, chiar dacă detractorii ei spun şi că nu este foarte atentă, a luptat împotriva corupţiei şi a lansat un vast program de reforme, care a rămas neterminat, în domeniul justiţiei.

Imediat ce primele bombe au fost auzite în Ucraina, ea a întrerupt legăturile cu Moscova, a primit zeci de mii de refugiaţi şi a bătut la uşa Uniunii Europene (UE), „Planul Marshall” al său, mai scrie France Presse.

În iunie 2023, şi-a pus amprenta invitând 46 de şefi de stat şi de guvern la Chişinău pentru summitul Comunităţii Politice Europene, un eveniment fără precedent într-o ţară neobişnuită cu onorurile. Un an mai târziu, negocierile de aderare cu UE au fost deschise oficial.

Fluentă în română, engleză şi rusă, Maia Sandu se bucură de „respectul şi recunoaşterea” liderilor occidentali, comentează pentru AFP Armand Goşu, un istoric român specializat în fostele ţări sovietice şi Rusia.

„Ea reprezintă o mare oportunitate pentru R. Moldova”, spune el, subliniind că este probabil primul lider al ţării „de o asemenea anvergură internaţională”.

AFP mai aminteșre că Republica Moldova va avea de ales între consolidarea parcursului european sau reluarea legăturilor cu Moscova, la scrutinul prezidenţial decisiv de duminică, într-un context tulburat de războiul din Ucraina vecină.

Lidera Maia Sandu, care a întors cu hotărâre această fostă republică sovietică spre Occident, este favorită, în cursă fiind înscrişi 11 candidaţi.

Dar autorităţile avertizează împotriva încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, care este acuzată că vrea să submineze referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană organizat în acelaşi timp.

Ea a produs o surpriză prin amploarea succesului său din 2020. De data aceasta, Maia Sandu, o fostă economistă în vârstă de 52 de ani, începe cu un avantaj clar.

Ea este creditată cu 36% din intenţiile de vot în primul tur, conform unui sondaj recent realizat de think tank-ul moldovenesc WatchDog, experţii mizând pe victoria ei „probabilă" în turul al doilea pe 3 noiembrie.