FOTO // Locuitorii unui sat din R. Moldova se duc la PRĂȘIT cu pașaportul în buzunar: Calvarul ar putea lua sfârșit, cu ajutorul UE

Merg la prășit cu pașaportul în buzunar. Prin această experiență trec, ani la rândul, locuitorii satului Palanca din raionul Ștefan Vodă, care au pământuri după traseul Odesa-Reni.

Peste câteva luni sătenii vor putea ajunge mai ușor la destinație. Special pentru ei, în noul punct de trecere a frontierei de la Palanca, edificat cu sprijinul Uniunii Europene, este construit un post de control pietonal.

De condiții mai bune vor beneficia nu doar locuitorii din Palanca, dar și șoferii, și pasagerii care traversează frontiera. Punctul de trecere, care va fi dat în exploatare până la finele anului curent, va asigura un control unic, efectuat de vameșii și polițiștii de frontieră din Republica Moldova și Ucraina. Astfel, timpul de așteptare la hotar se va reduce considerabil, iar fluxurile de pasageri și mărfuri vor crește.

„E foarte greu să aducem roada în sat”

Nicolae Dudnicenco este agronom și are grijă de peste 140 de hectare de terenuri arendate de la oamenii din Palanca de către un agent economic. Mulți dintre proprietari sunt în vârstă și nu pot lucra pământul singuri, așa că dau în arendă terenul și primesc în schimb produse agricole. În acest an, agentul economic a plantat pe loturile lor floarea-soarelui, grâu, porumb etc. Pe timp de vară, Nicolae Dudnicenco trece de cel puțin două ori pe zi procedura de control la frontieră ca să ajungă la terenurile de care este responsabil. Regula se aplică și șoferilor de tractoare sau combine, care fac lucrările agricole, precum și oamenilor angajați pentru culesul recoltei. Sătenii s-au obișnuit cu aceste controale, dar sunt nemulțumiți că, pentru a ajunge la punctul de trecere deschis pentru ei, au de parcurs circa șapte kilometri în plus, pe un drum plin de gropi.

„Peste vreo două luni vom începe recoltarea plantelor de floarea-soarelui. Așteptăm roadă bogată, dar ne gândim de pe acum cum să o aducem în sat. Drumul e foarte rău. În plus, plătim mai mult pentru combustibil pentru că trebuie să mergem pe un drum de ocolire”. El crede că problemele vor lua sfârșit odată cu inaugurarea noului punct de trecere a frontierei. „Controlul se va face o singură dată, iar asta înseamnă că vom putea trece mai ușor cu tehnica de care avem nevoie la prelucrarea pământului”, spune Nicolae Dudnicenco.

Provocări mari pentru deținătorii de loturi mici

În timp ce oamenii care și-au dat parcelele în arendă au scăpat de grija prelucrării pământului, cei care dețin loturi mici trec prin adevărate provocări atunci când vin la semănat, la prășit sau la strânsul roadei. După ce actele lor sunt verificate de către polițiști și vameși, aceștia trec peste șoseaua Odesa-Reni, iar ulterior trebuie să traverseze un canal de irigare lat de vreo zece metri, pe un pod avariat.

Segmentul de autostradă Odesa-Reni, cu o lungime de 7,7 kilometri, în regiunea satului Palanca, a fost transmis Ucrainei prin Protocolul adiţional la Tratatul între Ucraina şi Republica Moldova, cu privire la frontiera de stat, semnat la 18 august 1999. În această zonă sunt situate peste 900 de hectare de terenuri care aparțin oamenilor din Palanca. Primara localității, Larisa Voloh, afirmă că circa 400 de persoane din sat au nevoie de permise ca să ajungă la pământurile de după autostradă. Potrivit ei, problemele nu mai contenesc de ani buni. „Avem diferite provocări. De exemplu, într-o perioadă, dimineața se putea trece abia după ora 8:00, în timp ce pe timp de vară, lucrările în câmp încep mult mai devreme, chiar de la răsăritul soarelui”, explică ea.

Valentina Smântână este pensionară dar continuă să lucreze la casa de cultură. Femeia are terenuri în altă zonă a satului, dar uneori trece frontiera ca să ajute vecinii la prășit sau la recoltare. Potrivit ei, accesul e destul de complicat: „Pălăncenii nu au nicio prioritate acum. Trebuie de fiecare dată să avem buletinul. L-ai uitat, întoarce-te acasă! Noi avem nevoie de un singur lucru – să putem veni aici la prășit și apoi să ne întoarcem în sat”.

Femeia povestește că cele mai mari probleme apar toamna, atunci când sătenii trebuie să ducă recolta acasă și au nevoie de un permis special pentru căruțe sau mașini. Chiar dacă întâmpină dificultăți, majoritatea localnicilor își prelucrează terenurile și nu le lasă de izbeliște, întrucât acestea reprezintă una dintre puținele lor surse de câștig. „Cum altfel să se descurce oamenii de la țară? Nu pot trăi doar din leafă sau din pensie. Sunt nevoiți să muncească, nu există altă ieșire din situație”, spune Valentina Smântână.

Noul punct de trecere aduce speranțe

În curând, oamenii din Palanca vor putea ajunge mai ușor la pământurile lor. La punctul de trecere Palanca este construit un post de control pietonal, destinat persoanelor care traversează frontiera pe jos sau pe bicicletă.

Potrivit lui Adrian Bejenaru, manager de proiect, specificul acestei localități a fost luat în calcul chiar de la demararea proiectării noului punct de trecere a frontierei. „Chiar de la etapa de inițiere a proiectului s-a ținut cont de necesitățile locuitorilor satului Palanca privind accesul la propietățile de peste traseul Odesa-Reni. Astfel, s-a decis că în viitorul punct comun de trecere a frontierei trebuie să existe un post de control pietonal, rezervat pentru ei”.

În noul punct de trecere a frontierei de stat, procedura de control va fi mult mai rapidă și va dura circa 7-8 minute. Accesul va fi mai ușor nu doar pentru pietoni, dar și pentru șoferi și pasageri.

„Prin acest proiect, încercăm să aducem beneficii concrete populației acestei țări, precum și cetățenilor din Ucraina. Construcția punctului comun de trecere Palanca, în conformitate cu standardele UE și apropierea principiilor europene de gestionare a frontierelor de beneficiarii direcți ai acestui proiect, va stabiliza economia, facilitând în același timp comerțul. Sprijinul acordat de UE va contribui la dezvoltarea economică durabilă a regiunii, ceea ce înseamnă condiții de viață mai bune pentru populația locală”, susține Aneil Singh, șeful secției cooperare în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Primara Larisa Voloh consideră că, după darea în exploatare a noului punct de trecere, ar putea fi atrase investiții în această zonă cu un potențial turistic nevalorificat: „Suntem în zona umedă „Nistrul de Jos”, avem multe specii de păsări și animale aici. Ar putea fi elaborate trasee turistice și ridicate turnuri de supraveghere, pentru cei care vor să viziteze aceste locuri”. Totodată, autoritățile locale speră că, odată cu deschiderea noului punct de trecere, va putea fi relansată și producerea de biomasă în această zonă, unde stuful crește din abundență. Anterior, aici activa un agent economic care fabrica brichete.

Construcția va ocupa un teritoriu de 2,6 hectare și va include o clădire administrativă modernă, cu peste 30 de birouri pentru angajații Poliției de Frontieră și ai Serviciului Vamal din Republica Moldova și din Ucraina, spații special amenajate pentru controlul autoturismelor și camioanelor etc.

Se estimează că datorită noii construcții, numărul persoanelor care trec hotarul prin Palanca să ajungă la 1,2 milioane în fiecare an. Noua infrastructură va spori, de asemenea, siguranța la frontieră și va reduce corupția.

Bugetul pentru lucrările de construcție se cifrează la 6,18 milioane de euro, dintre care 4,5 milioane de euro sunt acordate de Uniunea Europeană și 1,68 de milioane de euro – de Guvernul Republicii Moldova. Proiectul este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Punctul de trecere a frontierei de la Palanca este situat la hotarul de Sud-Est al Republicii Moldova, la aproximativ 150 de kilometri de Chișinău.



Text de Natalia Porubin, PNUD Moldova