FOTO // Ion Creangă „va avea” o Bojdeucă NOUĂ: Lucrările de renovare, aproape de final

Turiștii vor avea posibilitatea să viziteze în scurt timp Bojdeuca lui Ion Creangă renovată în totalitate.

O evaluare a derulării proiectului transfrontalier care prevede renovarea obiectivului turistic a fost făcută la sfârșitul lunii octombrie 2022, iar experții u constatat faptul că lucrările se desfăşoară conform planului.

Potrivit calendarului de lucrări, proiectul va fi finalizat în vara anului viitor, urmând ca, după realizarea lucrărilor de amenajare muzeală, Bojdeuca și Muzeul „Ion Creangă” să reintre în circuitul cultural național.



Amintim că, în luna noiembrie 2021, a fost semnat contractul de achiziție publică a lucrărilor de construcții pentru reabilitarea Ansamblului Muzeal „Ion Creangă”, restaurarea Bojdeucii din Țicău, parte din proiectul „Călător pe Meridiane Culturale”, implementat de Consiliul Județean Iași, alături de Consiliul Raional Fălești și Primăria orașului Fălești, în calitate de parteneri.

Predarea amplasamentului și semnarea ordinului de începere a lucrărilor s-a făcut în luna ianuarie 2022, ultima zi în care Muzeul „Ion Creangă” a putut fi vizitat înainte de amplul proces de restaurare fiind 4 ianuarie 2022.

Până acum, la căile de acces principale, după ce au fost înlăturate treptele vechi, a fost sistematizat terenul și turnate rampele din beton armat de la poartă până la intrarea în Bojdeucă. Pe această structură au fost realizate treptele din proiect, dar și grinda necesară montării sistemului de lift-platformă pentru transportul persoanelor cu dizabilități.

Totodată, a fost executat stratul de uzură din piatră, rigolele și sistemul de canalizare-colectare a apelor pluviale de pe căile de acces.

În jurul Bojdeucii, pridvor și pereți exteriori a fost realizată infrastructura din beton pentru zonele de acces și montat stratul de uzură din piatră, au fost încheiate lucrările de infrastructură care asigură stabilitatea clădirii și sistemul de rigole deschise și închise în vederea colectării apelor pluviale din jurul acesteia.

Tâmplăria existentă a Bojdeucii a fost demontată și trimisă la restaurat și au fost refăcute tencuielile interioare și exterioare cu un mortar pe bază de var, după înlăturarea straturilor vechi care erau foarte degradate.



De asemenea, au fost curățate tavanul și grinzile de susținere atât prin mijloace mecanice cât și chimice, specifice lucrărilor de acest gen, cu stricta respectare a specificațiilor din proiect. A fost îndepărtată învelitoarea șarpantei existente în vedera refacerii acesteia, prin înlocuirea căpriorilor și executarea unui strat izolator.

Bugetul total al proiectului este de 1,8 milioane de euro din care pentru Consilul Județean Iași, ca lider de proiect, este alocat circa 60% din acesta.



Ion Creangă s-a născut la 1 martie 1837 în Humulești, județul Neamț, România. În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal, apoi urmează cursurile școlii din Broșteni, Târgu Neamț și Fălticeni, după desființarea căreia a trecut la Iași, la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Socola. În 1859 a fost hirotonit diacon la biserica „Sfânta Treime” din Iași. S-a înscris, în 1864, la Școala Normală de la Trei Ierarhi. Remarcat de directorul școlii, Titu Maiorescu, din anul al doilea a fost numit institutor la școala primară de la biserica Sfinții Trei Ierarhi, dedicându-se apoi activității pedagogice.

La catedră a dovedit calități remarcabile: s-a preocupat de dezvoltarea spirituală de observație a copiilor și să lege conținutul lecțiilor de viață, de preocupările școlarilor. A scris prima aritmetică și primul abecedar cu alfabet latin din Moldova. A elaborat, în colaborare, valoroase manuale școlare: „Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară” (1868), „Învățătorul copiilor”, carte de citit în clasele primare (1871), „Povățuitoriu de cetire prin scriere după sistema fonetică” (1876), în paginile cărora a inclus unele dintre poveștile sale: „Inul și cămeșa”, „Acul și barosul”, „Ursul păcălit de vulpe”.

În 1871, în urma unor neînțelegeri, a fost îndepărtat de monahism. În 1875, prin intermediul lui Mihai Eminescu, a luat contact cu Societatea Literară „Junimea”, unde a citit povestirea „Soacra cu trei nurori”. A scris basme și povești centrate pe universul rural. În paginile „Convorbirilor literare” i-au apărut majoritatea scrierilor: „Capra cu trei iezi” (1875), „Punguța cu doi bani” (1876), „Dănilă Prepeleac” (1876), „Povestea porcului” (1876), „Moș Nichifor Coțcarul” (1877), „Fata babei și fata moșneagului” (1877), „Ivan Turbincă” (1878), „Povestea unui om leneș” (1878), „Popa Duhu” (1881), „Cinci pâini” (1883) și postum „Făt-Frumos, fiul iepei” etc. A mai publicat și în alte periodice ale vremii: „Albumul Macedo-Român” („Moș Ion Roată și Unirea”, 1880), „Almanahul României June” („Moș Ion Roată și Cuza Vodă”, 1883) etc. Un loc aparte în creația sa ocupă lucrarea „Amintiri din copilărie”, apărută în „Convorbiri literare”, primele trei părți între 1881 și 1882, iar partea a patra – postum. A intrat în istoria literaturii mai ales ca autor al acestei opere autobiografice. Este considerat un Rabelais al românilor. În 1948 a fost ales, post-mortem, membru de onoare al Academiei Române. Ion Creangă s-a stins din viaţă pe data de 31 decembrie 1889 și a fost înmormântat la 2 ianuarie 1890 la Cimitirul „Eternitatea” din Iași.