FOTO // Cine a fost singurul soţ al Mariei Tănase. Ce scrisoare de dragoste i-a scris pe patul de moarte

Clery Sachelarie, un moşier cu origini greceşti, a fost bărbatul ales de Maria Tănase pentru a-i fi soţ.

Când Maria Tănase a decis să-şi lege destinul de Clery Sachelarie, interpreta avea 37 de ani şi multe dezamăgiri amoroase la activ. Trăise prima mare dezamăgire din dragoste în adolescenţă când medicul de care s-a îndrăgostit nebuneşte a lăsat-o gravidă şi a abandonat-o.

Prin viaţa Mariei Tănase, trecuseră până la 37 de ani, bărbaţi pe care îi iubise cu patimă, dar care o dezamăgiseră. Clery Sachelarie a fost prezent în viaţa Mariei iniţial ca simplu prieten.

Moşierul grec era căsătorit şi avea un copil pe vremea când făcea parte, ca amic, din anturajul interpretei. El a divorţat şi, în final, s-a căsătorit cu Maria Tănase pe 27 decembrie 1950.

O parte dintre prietenii Mariei nu l-au privit cu ochi buni pe Clery, considerându-l un cartofor care i-a tocat artistei averea. La data la care s-a căsătorit cu artista, din averea moşierului nu rămăsese mai nimic.

Dincolo de relaţii amoroase pasagere, care au continuat chiar şi după căsătorie, Maria Tănase şi-a iubit soţul. I-a mărturisit-o de pe patul de moarte, bolnavă de cancer, într-o scrisoare emoţionantă care a rămas în istorie drept una dintre cele mai tulburătoare declaraţii de dragoste.

„Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care am crezut vreodată că am s-o pot scrie.

Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui.

Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte.

Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată.

Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată.

Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte.

Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare.

Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşti.

Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa.

Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră.

Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primăvară şi galbene în toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoţie : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagănă…”.

Sursa: one.ro