Fost ministru de Externe: R. Moldova este guvernată de o echipă profund OSTILĂ Ucrainei, cu simpatii pro-separatiste

R. Moldova este condusă în prezent de o guvernare „profund ostilă Ucrainei”, din moment ce șeful statului, Igor Dodon, consideră Crimeea teritoriu rusesc, iar ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, crede că armata ucraineană a fost învinsă de spiritul separatiștilor din Donbas.

Declarațiile îi aparțin lui Nicu Popescu, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, care anticipează anumite „încăierări diplomatice moldo-ucrainene”.

„Din perspectiva Ucrainei, lucrurile sunt simple: Republica Moldova este o țară guvernată de o echipă prezidențial-guvernamentală profund ostilă Ucrainei. Din perspectiva clasei politice și a opiniei publice din țara vecină, în timp ce soldații ucraineni continuă să moară aproape zilnic într-un conflict în care armata ucraineană continuă să lupte nu doar cu niște localnici din Donbas, dar și cu militarii și armament trimiși din Federația Rusă, R. Moldova este condusă de o guvernare cu simpatii pro-separatiste.

Din perspectiva Kievului, R. Moldova este condusă de un președinte pentru care Crimeea este un teritoriu rusesc și de un ministru al Apărării care, analizând războiul din Donbas, a ajuns la concluzia că armata ucraineană a fost învinsă de spiritul separatiștilor din Donbas și nu de militarii și BUK - urile livrate de către Federația Rusă. Asta vede întreagă elită politică ucraineană atunci când se uită pe hartă și își amintește de Republica Moldova”, afirmă Nicu Popescu.

În opinia fostului ministru, Ucraina are acum două modalități de a aborda în continuare relația cu R. Moldova.

„Prima cale este adoptarea unei poziții dure în care asupra țării noastre se vor face presiuni politice, eventual și economice, publice. A doua cale este la fel de dură, dar mai puțin vizibilă: pe față Ucraina va continua să se comporte diplomatic cu Republica Moldova, dar în realitate va pune actualilor noștri conducători niște condiții foarte dure pentru ca această relație, aparent normală, să continue”.

„Călcâiul lui Ahile” în relațiile moldo-ucrainene ar putea fi hidrocentrala de la Novodnestrovsk, care „furnizează 70% din necesitățile de apă ale țării noastre și 95% din necesitățile Chișinăului”.

„Pot presupune că următoarele încăierări diplomatice moldo-ucrainene se vor da în jurul hidrocentralei de la Novodnestrovsk. Or, tot ceea ce se întâmplă acolo are o importanță majoră pentru debitul râului Nistru care furnizează 70% din necesitățile de apă ale țării noastre și 95% din necesitățile Chișinăului. R. Moldova intră în aceste încăierări dintr-o poziție diplomatică foarte slabă față de Kiev. Foștii prieteni (recent mințiți) de la Bruxelles și Washington nu vor avea mare chef să intervină politic în sprijinul Moldovei la Kiev. Prietenii de la Moscova nu-s de mare ajutor la Kiev. Chiar din contra. Iar R. Moldova, în loc să-și întărească pozițiile în negocierile cu Kievul, continuă să și le slăbească prin dezechilibrarea continuă a politicii externe. Două exemple recente: Ministrul Apărării din Republica Moldova a fost la Moscova pe 20 noiembrie. Or, vizita constituie o rupere clară a politicii de neparticipare a țării noastre în cooperarea în domeniul securității în cadrul CSI. Iar al doilea exemplu, cu bătaie mai lungă, este promovarea recunoașterii internaționale a neutralității R. Moldova. Pentru clasa politică ucraineană ideea este o anatemă, iar eforturile de promovare a acestei idei de către R. Moldova este văzută în multe capitale – inclusiv la Kiev - drept promovarea unui precedent care urmează fi propus -impus mai târziu și Kievului.

În relațiile cu Kievul, Moldova se află acum la fundul gropii iar proverbul englez spune că în asemenea situații este important să te oprești din săpat. Moldova însă se pare că abia începe”, concluzionează fostul șef al diplomației moldovenești din Guvernul Sandu.