Focuri de artificii dedicate „republicii Găgăuzia în componența URSS”: „Evenimentul din 19 august 1990 de la Comrat nu a avut nimic cu aspirațiile găgăuzilor, ci a fost o diversiune a Moscovei legată de Declarația de suveranitate a R. Moldova”

ADEVĂRUL // „Liderii găgăuzi au executat comanda Moscovei și au declarat ieșirea din componența RSSM. Că e vorba de un scenariu KGB o demonstrează faptul că, imediat, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a urmat exemplul Comratului”

Conducerea actuală a Găgăuziei, în frunte cu bașcana Evgehnia Guțul, apropiata condamnatului Ilan Șor cercetată penal pentru finanțarea ilegală a partidelor, anunță sărbătorirea cu mare fast a „proclamării republicii Găgăuzia în cadrul Uniunii Sovietice” pe 19 august 1990.

Astfel, potrivit presei din regiune, la Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești vor fi organizate astăzi concerte, expoziții-târg, dezvelirea unui monument „dedicat activiștilor proclamării republicii găgăuze, iar sărbătorea de la Comrat va culmina cu focuri de artificii.

„Experiența dobândită la începutul anilor '90 ai secolului trecut a devenit baza creării și construirii Autonomiei Găgăuze ca parte a Republicii Moldova. Astăzi, privind traseul istoric parcurs, putem spune cu mândrie că poporul găgăuz a trecut prin multe încercări și a reușit să-și păstreze identitatea, unicitatea și puterea sufletească”, se arată în mesajul bașcanei Guțul, transmis găgăuzilor în limba rusă cu ocazia „zilei republicii”.

Contrar festivismului pus la cale de actuala conducere a regiunii găgăuze, evenimentul din 19 august 1990 de la Comrat „nu a avut nimic în comun cu aspirațiile găgăuzilor, ci a fost o diversiune a Moscovei legată de Declarația de suveranitate a Republici Moldova de pe 23 iunie 1990, prin care se stipula supremația legilor locale asupra celor unionale”, amintește analistul politic Nicolae Negru.

„Liderii găgăuzi au executat comanda Moscovei și au declarat ieșirea din componența RSSM. Că e vorba de un scenariu KGB o demonstrează faptul că, imediat, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a urmat exemplul Comratului. Că nu limba și cultura găgăuză îi preocupa pe liderii găgăuzi de atunci și de acum vorbește starea de fapt, lipsa limbii în instituții și în procesul de administrare a Autonomiei. Și festivitățile de azi nu au nimic în comun cu interesele și sentimentele găgăuzilor, ci servesc aceluiași scop imperial divide et impera, Moscova urmărind să mențină, prin intermediul marionetelor sale de la Comrat, focul unui conflict permanent cu Chișinăul”, punctează editorialistul Ziarului NAȚIONAL.

Potrivit lui Nicolae Negru, conducerea găgăuzilor îndeplinește și astăzi rolul de „idioți utili” ai Moscovei.

„Nu statalitatea Republicii Moldova o apără găgăuzii, după cum pretind liderii găgăuzi de ieri și de azi, ci interesele imperiale, contribuind la eforturile Moscovei de a reface URSS, punându-se în calea integrării noastre europene. Ceea ce e și în interesul găgăuzilor. Deocamdată, rolul lor e de idioți utili, de instrumente ale geopoliticii lui Putin”, a încheiat Nicolae Negru.

Menționăm că președintele republicii găgăuze, care și-a declarat ieșirea din RSSM pe 19 august 1990, a fost proclamat Stepan Topal, iar Mihail Kendigelyan a devenit șeful legislativului local.

Pe 23 decembrie 1994, Găgăuzia a devenit parte componentă a R. Moldova cu statut de regiune autonomă.