Fedorov: Zelenski a acceptat alegeri în Ucraina, dar s-a răzgândit după ce a aflat că Zalujnîi ar putea candida

Fostul ministru al Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, a declarat că el personal a propus organizarea alegerilor prezidențiale în luna iunie. Potrivit acestuia, președintele Volodimir Zelenski ar fi fost inițial de acord, dar și-ar fi schimbat poziția după ce a aflat că fostul comandant al Forțelor Armate, Valeri Zalujnîi, intenționa să intre în cursă.

Fedorov a susținut că Zelenski acceptase ideea organizării alegerilor înainte de sfârșitul războiului, însă ulterior a renunțat la acest plan. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat unui ziar ucrainean, publicat luni, 21 septembrie.

Potrivit fostului ministru, el i-ar fi spus lui Zelenski că Ucraina trebuie să organizeze alegeri pentru ca președintele să nu se mai concentreze asupra politicii electorale și să înceapă „să se gândească la propriul monument”.

Zelenski l-ar fi întrebat apoi ce interes personal avea Fedorov în organizarea scrutinului.

„Victorie în război”, a spus Fedorov că i-ar fi răspuns președintelui.

Fostul ministru a afirmat că Ucraina ar putea organiza alegeri chiar înainte de încheierea războiului. Conform propunerii sale, ar urma să fie organizate mai întâi alegeri prezidențiale, iar ulterior să fie ales un nou parlament.

Fedorov nu a explicat însă cum ar putea autoritățile să depășească barierele juridice și logistice existente în timpul invaziei ruse. Organizarea unui scrutin național ar presupune măsuri complexe de securitate și o planificare amplă.

Legislația ucraineană interzice alegerile prezidențiale, parlamentare și locale atât timp cât legea marțială rămâne în vigoare. În aceste condiții, orice decizie privind desfășurarea unui vot ar necesita modificări legislative sau o interpretare specială a normelor constituționale.

Un scrutin național ar trebui să permită participarea în condiții de siguranță a militarilor, a persoanelor strămutate intern, a locuitorilor din zonele de front și a milioanelor de ucraineni care trăiesc în străinătate.

Ar fi necesare, de asemenea, proceduri speciale pentru localitățile aflate în apropierea frontului și pentru regiunile ocupate sau afectate de lupte. Organizarea votului în aceste teritorii ar reprezenta una dintre cele mai dificile probleme logistice și de securitate.

Alegerile prezidențiale din Ucraina, programate inițial pentru anul 2024, au fost amânate după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei și instituirea legii marțiale. Volodimir Zelenski rămâne în funcție în baza prevederilor constituționale care obligă președintele să-și exercite atribuțiile până la preluarea mandatului de către un succesor.

Valeri Zalujnîi, care a fost comandant al Forțelor Armate ale Ucrainei până în februarie 2024 și a devenit ulterior ambasador în Regatul Unit, nu și-a anunțat oficial candidatura. De asemenea, el nu a comunicat public înființarea unui partid politic.

Cu toate acestea, o anchetă publicată în luna iulie arăta că Zelenski l-ar fi întrebat pe Zalujnîi dacă va candida în cazul în care alegerile prezidențiale ar avea loc în toamnă. Potrivit informațiilor prezentate atunci, Zalujnîi ar fi răspuns că va intra în cursă.

Nici biroul președintelui, nici Valeri Zalujnîi nu au comentat public această conversație. În același timp, mai mulți oficiali ucraineni ar fi discutat despre riscurile unei confruntări electorale între cei doi.

O astfel de campanie ar putea adânci diviziunile politice din Ucraina, mai ales în condițiile în care războiul continuă. Organizarea alegerilor ar putea genera tensiuni suplimentare între instituțiile statului, partidele politice și structurile militare.

Un sondaj realizat în luna iunie a arătat că Zalujnîi era cea mai de încredere figură publică din Ucraina. El avea un nivel de încredere de 73% și un nivel de neîncredere de 21%, ceea ce reprezenta un rating net de plus 52.

În același sondaj, încrederea în Zalujnîi și în Kirilo Budanov era mai mare decât cea acordată lui Volodimir Zelenski. Rezultatele au fost interpretate ca un semn al faptului că o parte importantă a societății își dorește ca personalitățile militare să aibă un rol mai important în viitoarea conducere a țării.

Valeri Zalujnîi a fost, în trecut, unul dintre cei mai apropiați aliați politici ai lui Zelenski. El a coordonat operațiunea digitală din spatele campaniei prezidențiale câștigate de Volodimir Zelenski în 2019, înainte de a deveni primul ministru al transformării digitale al Ucrainei.

Ulterior, Zalujnîi a preluat conducerea Ministerului Apărării și a supervizat eforturile de extindere a producției de drone și de introducere a noilor tehnologii militare. El a părăsit guvernul în timpul unei remanieri din iulie 2026.

Informațiile apărute atunci sugerau că Zalujnîi ar fi refuzat să demisioneze. Relațiile dintre acesta și Zelenski erau considerate tensionate încă de la eșecul contraofensivei ucrainene din 2023.

De la plecarea sa din guvern, Zalujnîi a vorbit mai deschis despre necesitatea organizării alegerilor în timpul războiului și despre schimbarea sistemului politic ucrainean. Unii membri ai echipei lui Zelenski l-ar considera acum un potențial adversar politic. Declarațiile sale au alimentat speculațiile privind o posibilă candidatură la viitoarele alegeri.

Fedorov nu și-a anunțat oficial intenția de a candida la o funcție publică și nici planurile de a înființa un partid politic. El a spus că se va întoarce „100%” la conducerea Ministerului Apărării dacă Zelenski i-ar oferi din nou postul.

În același timp, fostul ministru a susținut că rezistența față de reformele sale în domeniul achizițiilor publice a contribuit la demiterea sa. El a lăsat să se înțeleagă că schimbările propuse au întâmpinat opoziție din partea unor oficiali și grupuri interesate de menținerea sistemului existent.