Expert în energie desființează scenariul „România fără motorină în două săptămâni”: panica, nu țițeiul kazah, poate goli pompele

România se confruntă cu riscuri reale privind securitatea aprovizionării cu petrol pe termen mediu, însă scenariul potrivit căruia ţara ar rămâne fără motorină în două săptămâni nu este susţinut de datele existente.

România are o problemă de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmaţia că, în doar două săptămâni, ţara va rămâne inevitabil fără motorină, subliniază preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. El insistă că discuţia despre riscuri nu trebuie confundată cu certitudinea unei penurii imediate.

Potrivit expertului în energie, în 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea ţiţeiului kazah, ci panica populaţiei şi reacţiile exagerate ale consumatorilor.

"În ultimele zile, în spaţiul public s-a răspândit informaţia că România ar putea rămâne fără carburanţi, iar preţul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susţin existenţa unei penurii fizice naţionale în perioada următoare şi nici a unei evoluţii atât de rapide a preţului. Există riscuri reale: blocajele geopolitice, întreruperea ţiţeiului kazah pe termen mai lung, dificultăţile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor prin Hormuz şi Bab al-Mandab şi diminuarea rezervelor strategice internaţionale. Dar acestea nu trebuie confundate cu dispariţia motorinei din România în zilele următoare. (...) România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmaţia că în două săptămâni ţara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea ţiţeiului kazah, ci panica populaţiei", este de părere şeful AEI.

În opinia specialistului, acum principalul risc imediat nu este lipsa fizică a combustibilului. Riscul major este panica, care poate distorsiona consumul şi poate crea artificial impresia de criză.

"Dacă românii iau cu asalt benzinăriile pentru a-şi umple simultan rezervoarele şi recipientele, consumul obişnuit al mai multor zile se poate concentra în 24-48 de ore. Într-un asemenea caz, unele staţii pot rămâne temporar fără motorină, nu pentru că România nu mai are combustibil, ci pentru că logistica de distribuţie nu poate alimenta instantaneu toate benzinăriile", se menţionează în analiză.

Datele centralizate de AEI arată că, la un consum de carburant de 1,69 milioane de tone în patru luni, România ar avea nevoie, în medie, de aproximativ 422.500 tone/lună, adică circa 14.100 tone/zi, respectiv între 16,8 şi 17 milioane litri/zi.

"Fluxurile de aprovizionare care au intrat în balanţă au fost, în aceeaşi perioadă, de aproximativ 20.500 tone/zi. Aşadar, în condiţii normale, România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern, diferenţa fiind reprezentată în principal de exporturi şi tranzit. Acest lucru nu înseamnă că fiecare tonă poate fi imediat reţinută în România, dar arată că există spaţiu de adaptare a fluxurilor înainte de a se ajunge la o penurie naţională", explică Dumitru Chisăliţă.

El a adăugat că o oprire totală şi de lungă durată a ţiţeiului kazah ar reprezenta un şoc important pentru rafinăriile româneşti. Totuşi, aceasta nu ar duce automat la oprirea instantanee a întregii rafinării, întrucât România produce şi ţiţei intern şi îşi poate ajusta parţial sursele de aprovizionare.

Conform studiului realizat de AEI - "Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă" - stocurile strategice, singure, asigură cinci luni de consum dacă, în acelaşi timp, rafinarea internă continuă parţial, importurile alternative de motorină sunt menţinute, exporturile şi tranzitul nu sunt drastic reduse, iar stocurile de urgenţă acoperă doar deficitul rămas.

"Panica singură nu justifică economic o creştere durabilă, la nivel naţional, de la aproximativ 9,9 la 11 lei/litru. Poate produce însă epuizări temporare ale sortimentelor ieftine, orientarea clienţilor către motorina premium, deja mai scumpă, diferenţe locale foarte mari între staţii, preţuri excepţionale la unele staţii independente sau în franciză, majorarea temporară a costurilor logistice, accelerarea ajustării preţurilor dacă distribuitorii anticipează costuri mai mari de reaprovizionare. Într-un episod de panică, preţuri punctuale de 10,70-11,20 lei/litru sunt posibile la anumite staţii, în special pentru motorina premium. Dar aceasta nu ar demonstra că preţul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei/litru", consideră Chisăliţă.

Expertul în energie apreciază că, în acest context, autorităţile nu trebuie să se limiteze la declaraţia simplă "avem stocuri". El spune că va fi nevoie de informaţii verificabile, actualizate zilnic: nivelul stocurilor comerciale şi de urgenţă (exprimate în zile de consum), producţia zilnică a rafinăriilor, importurile contractate şi sosirile programate, gradul de încărcare al depozitelor şi terminalelor, numărul staţiilor temporar nealimentate.

"Trebuie să se evite titlurile de tipul "România rămâne fără motorină în două săptămâni", "România în pericol să se confrunte cu penurie", chiar dacă sunt venite din gura unor oficialităţi, deoarece nu sunt susţinute printr-o balanţă fizică. A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează. Nu există, pe baza datelor prezentate, dovada că "cineva doreşte" în mod deliberat apariţia panicii. Există însă suficiente motive pentru ca autorităţile competente să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată", atrage atenţia Dumitru Chisăliţă, conform Agerpres.