„Europa este în pericol”: Josep Borrell propune o doctrină militară a UE și constituirea unei forțe de reacție rapidă de 5 000 de soldați

Șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a cerut miercuri statelor membre să cadă de acord asupra unei doctrine ambiţioase ca bază pentru operaţiunile militare comune în afara UE, inclusiv prin constituirea unei forţe care să fie desfăşurată în situaţii de criză, relatează Reuters.

Josep Borrell a susţinut astfel că primul său proiect al „Busolei Strategice” a UE, pe care îl va prezenta săptămâna viitoare, este crucial pentru securitatea sa.

„Europa este în pericol”, menţionează el în preambulul documentului trimis spre dezbatere celor 27 de state membre. ”Avem nevoie de capabilităţi de desfăşurare rapide”, a punctat şeful diplomaţiei europene în declaraţia sa citată de Reuters.

O idee, a explicat Borrell, dar care nu este nouă, este ca UE să dispună de o forţă de reacţie pentru situaţii de criză cu un efectiv de circa 5.000 de militari, el subliniind în acest timp că alianţa NATO în care SUA joacă un rol esenţial rămâne principala responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei.

Miniştrii europeni de externe şi ai apărării vor aborda luni și marți aceste chestiuni, cu obiectivul de a conveni un document politic până în luna martie. La reuniuni va participa și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care salută eforturile europene în materie de apărare, dar atenționează împotriva unei concurențe cu Alianța Nord-Atlantică.

Busola Strategică va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii. Din această perspectivă, Busola strategică a UE se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022.

Calendarul acestui document strategic a debutat în iunie 2020, când statele membre au decis elaborarea Busolei strategice, care va fi prezentată oficială în luna noiembrie și urmează a fi adoptată la Consiliul European din martie 2022, desfășurat în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Cu ocazia respectivă, Ursula von der Leyen a precizat, în discursul său privind Starea Uniunii, că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene. Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat și președintele Consiliului European, Charles Michel, scrie caleaeuropeana.ro.

Retragerea militară haotică americană și aliată din Afganistan și anunțul înființării unei alianțe de securitate Australia – Marea Britanie – Statele Unite pentru zona indo-pacifică au pus în prim plan obiectivele privind o autonomie strategică europeană, un concept fidel viziunii președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a lui 2022.

Invocând binecuvântarea preşedintelui american Joe Biden exprimată de mai multe ori recent în discuțiile sale cu preşedintele francez Emmanuel Macron, oficiali europeni susţin că UE poate fi un aliat mai util al SUA dacă îşi dezvoltă capacităţi militare autonome. Astfel, criza submarinelor australiene a fost dezamorsată prin decizia din luna septembrie a lui Joe Biden și a lui Emmanuel Macron de a lansa un proces de consultări, SUA recunoscând importanța unei apărări europene complementare cu NATO. Apoi, la summitul G20 de la Roma, Biden și Macron au adoptat o declarație comună a reconcilierii care statuează că “Statele Unite recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară NATO”.

Luna trecută, Josep Borrell le-a cerut liderilor europeni să pună capăt dezbaterilor de tipul “apărare europeană sau NATO”, subliniind că este nevoie de ambele și că Europa nu își poate permite să fie un spectator în lume.

De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE a oferit Franţei ocazia de a-şi afirma ambiţiile pentru o apărare europeană.

Pe de altă parte, la summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

Însă în ciuda progreselor în constituirea unui fond comun destinat dezvoltării de noi arme, UE încă nu a reuşit să-şi creeze o forţă pentru situaţii de criză de mărimea unui batalion și nici să operaționalizele grupurile tactice de luptă de care dispune încă din 2007. Ca parte a acestui proces strategic, Germania a lansat o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene, împreună cu Finlanda, Portugalia, Slovenia şi Olanda. Inițiativa preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize și ea a fost propusă după ce miniștrii apărării din țările UE au relansat în luna septembrie discuțiile de înființare a unei forțe militare de reacție.