Economiștii fac CALCULE! Câți bani vor întoarce cetățenii din miliardul furat? „În următorii trei ani va fi CRITIC”

SEMNAT // Cele 13,5 miliarde de lei care au fost împrumutate de Guvern băncilor falimentare vor fi rambursate în două decenii din contul impozitelor achitate de cetățeni

Chiar dacă raportul de progres al investigației companiei „Kroll” a confirmat că Ilan Shor a avut o „implicare crucială” în fraudele care s-au produs la „Banca de Economii” (BEM), „Banca Socială” și „Unibank”, Ministerul Finanțelor a decis să pună miliardul de dolari furat pe umerii cetățenilor.

Aproximativ 13,5 miliarde de lei, care au fost acordate de urgență celor trei bănci falimentare prin hotărâri secrete de Guvern, vor fi trecute la datorie de stat internă.

Consecințele se vor simți cel mai mult în următorii doi-trei ani, spun experții economici, care prognozează o subminare a creșterii economice, lipsa de investiții în infrastructură, micșorarea consumului și creșterea poverii fiscale.

Un raport de audit realizat de compania română „Deloitte Audit” a dezvăluit că, la 9 martie curent, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei au semnat un memorandum, care stabilește că statul va emite valori mobiliare în sumă totală de 13,5 miliarde de lei, pentru a acoperi creditele de urgență acordate anterior BEM-ului „Băncii Sociale” și „Unibank”-ului.

Peste jumătate de miliard de lei pe an

Titlurile de stat vor fi emise cu o rată efectivă a dobânzii de 5%, iar durata de rambursare va fi de 25 de ani. Un calcul simplu arată că numai dobânda anuală la cele 13,5 miliarde de lei va reprezenta 675 de milioane de lei, fără a lua în calcul şi plata sumei de bază.

„Noi, cetățenii, vom plăti prin metode hibride, pentru complicitatea autorităților la dispariția banilor din bănci. Investigația „Kroll” nu s-a finalizat, iar dacă ei vor reuși să întoarcă banii furați, logic ar fi ca datoria publică să scadă. Și Fondul Monetar Internațional insistă ca perioada de recuperare a acestor bani să fie mult mai mică”, afirmă doctorul în economie, Sveatoslav Mihalache.

Și economiștii de la „Expert-Grup” susțin că o convertire în titluri de stat a garanției pentru creditele oferite de BNM celor trei bănci falimentare nu presupune nimic altceva decât faptul că „recuperarea banilor a fost transpusă pe umerii plătitorilor de taxe”, adică tuturor cetățenilor.

Consecințe

Într-un studiu intitulat „Economia culege roadele fraudei bancare”, cei de la „Expert-Grup” enumeră care vor fi consecințele după decizia Ministerului Finanțelor de a emite valori mobiliare de 13,5 miliarde de lei.

„Pe partea de cheltuieli, Guvernul va menține înghețate investițiile publice în infrastructură, cu repercusiuni asupra competitivității economiei moldovenești pe termen lung, iar pe partea de venituri, urmează creșterea poverii fiscale, fapt ce ar motiva creșterea evaziunii fiscale. Se va menține blocajul asistenței financiare externe și vor crește costurile de deservire a datoriei de stat”, punctează economiștii.

Potrivit estimărilor experților, poate apărea riscul de supra-îndatorare a statului. Chiar dacă soldul datoriei interne nu se va majora semnificativ în anul curent, creșterea ratelor medii de dobândă cu 1-2% o să ducă la o majorare a deservirii datoriei interne cu 150-200 de milioane de lei și va ajunge până la un miliard.

„Costul deservirii datoriei interne anuale se poate dubla, după convertirea garanției Guvernului pentru cele trei bănci în datorie de stat”, a explicat economistul Adrian Lupușor. Va crește cu 25% și volumul de rambursare a datoriei de stat externe, care va însemna o presiune enormă asupra bugetului.

Lege la Parlament

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor argumentează că emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS) are drept scop minimizarea impactului asupra bugetului de stat.

„Prin documentul semnat, instituția nu şi-a asumat careva angajamente noi, acesta doar precizează mecanismele de implementare a angajamentelor asumate de guvernele anterioare, care au acordat credite de urgență Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank”, se spune într-un comunicat emis de minister. Emisiunea VMS se va realiza numai după aprobarea unei legi de către Parlament.

Auditorii români de la „Deloitte Audit” au precizat că BNM a acordat celor trei bănci aflate sub administrare specială credite de urgență în sumă totală de 14,8 miliarde de lei, sub garanția de stat aprobată de Guvern prin deciziile secrete din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015.

Creditele au fost acordate la o rată a dobânzii de 0,1% anual. Până la 25 martie curent, statul a reușit să recupereze din acești bani doar 1,3 miliarde de lei.

Ilan Șhor acuzat deschis de BNM

După prezentarea raportului de progres al investigației „Kroll”, Banca Națională a venit cu precizări, care îl încriminează direct pe Ilan Shor în fraudarea celor trei bănci.

„Experții Kroll au dezvăluit dovezi clare cu privire la implicarea crucială a domnului Ilan Shor, precum și a companiilor și persoanelor asociate cu dumnealui în frauda dată. Informația colectată și analizată de Kroll a confirmat că „Grupul Shor” a avut tangență cu achiziționarea acțiunilor celor trei bănci în anii 2012-2014, a controlat direct deciziile importante ale celor trei bănci, inclusiv deciziile cu privire la acordarea creditelor în favoarea companiilor interconectate, fără vreo intenție de returnare din partea acestora, a creat o rețea de companii prin care fondurile obținute prin fraudă au fost sustrase și spălate și a obținut o parte semnificativă din fondurile furate”, au scris reprezentanții BNM într-un comunicat pentru presă.

Roman Chircă, economist:

„BNM a crescut masa monetară după ce a pus în circulație cele 13,5 miliarde de lei și trebuie să-i recupereze pentru a asigura un echilibru macromonetar. Chiar Fondul Monetar Internațional a condiționat convertirea acestor credite în datorie internă, dar în condiții mai drastice, în cinci ani. Eșalonat, pe 25 de ani, la dobânda de 5%, ar însemna peste jumătate de miliard de lei pe an. Este relativ mult, în jur de 0,5% din buget. Să nu uităm de deficitul bugetar de patru miliarde de lei. În perspectiva a 25 de ani, inflația va reduce din ponderea valorică a datoriei, dar critic va fi în următorii trei-patru ani”.

Veaceslav Negruță, fostul ministru al Finanțelor:

„Poziția Ministerului Finanțelor este regretabilă. Hotărârea secretă de Guvern din noiembrie 2014 este un abuz vădit. Nici într-un caz nu poate fi argumentată ca şi „grijă pentru deponenţi”. S-au alimentat şi au făcut plinul mai multe entităţi, care, cu risc major în alte condiţii, dar fiind sigure că vor fi recompensate din mijloace de urgenţă, au plasat fonduri în băncile aflate în dificultate.

Stimaţi colegi de la Ministerul Finanțelor, nu admiteţi împovărarea cetăţeanului cu datorii pentru furtul făcut de cei care au fost şi încă mai sunt la guvernare. Cetăţeanul n-are vină pentru acţiunile altora. Nu vă lăsaţi folosiţi în baza unor decizii luate altădată în mare conflict cu norma legală, cea constituţională şi bunul-simţ.

Stimaţi deputaţi, cei care încă mai aveţi drept să vă numiţi „aleşi”, contestaţi deciziile din toamna 2014. Veţi face un bine celor care v-au ales și copiilor lor, care vor decide, poate, să-și continue viaţa aici, în R. Moldova. Opriţi dezmăţul! Încă se poate”. (sursa: vnegruta.wordpress.com)