Economiile se pot PRĂBUȘI, iar șocul poate fi mai mare decât în război. Cei mai de seamă economiști ai lumii văd o singură salvare

Criza asociată pandemiei de coronavirus necesită reacţii de ordin ştiinţific şi în materie de politici de sănătate, precum şi măsuri de stabilizare macroeconomică, arată un studiu realizat de profesorii Paolo Surico şi Andrea Galeotti, de la Facultatea de Business din Londra (London Business School), informează Ziarul Financiar.

ŞTIINŢĂ

- Covid-19 este cea mai gravă criză medicală din perioada contemporană;
- Tinerii prezintă cea mai mare probabilitate de a se infecta (fiind purtători), dar cele mai mari riscuri de deces sunt pentru vârstnici;
- Multe ţări se confruntă cu solicitări excesive puternice pentru servicii medicale: sunt prea mulţi pacienţi în stare critică (nu doar cazuri de Covid-19) şi sunt prea puţine locuri în secţiile de terapie intensivă şi prea puţine aparate de ventilaţie artificială;
- Extinderea serviciilor medicale necesită transformarea hotelurilor, unităţilor militare şi posibil a şcolilor în secţii de terapie intensivă şi convertirea unor fabrici în producători de aparate de ventilaţie artificială.
- Personalul medical este insuficient. Trebuie reactivaţi asistenţii medicali şi medicii. Trebuie instruiţi agenţii de poliţie şi voluntarii, în timp ce armata să preia atribuţiile poliţiei.

POLITICI MEDICALE

Autorităţile trebuie să aplice politici medicale eficiente cu obiectivul încetinirii răspândirii epidemiei.

Scăderea vârfului de infecţii (figura de la pagina 24)
A. Prin extinderea capacităţilor de terapie intensivă (şi a serviciilor medicale);
B. Încetinirea vitezei de contagiere (inclusiv prin reducerea răspândirii bolii în comunitate, prin distanţarea socială);
Măsurile au scopul evitării solicitărilor excesive de servicii medicale.
- Politicile medicale anti-Covid-19 au un singur obiectiv: scăderea numărului îmbolnăvirilor;
- Ţinând cont de capacitatea actuală a sistemelor medicale, politicile de diminuare a contagierii sunt singurele care pot fi utile pe termen scurt;
- Vă rugăm să respectaţi instrucţiunile instituţiilor guvernamentale!
- Timpul suplimentar obţinut prin politicile de diminuare a contagierii trebuie folosit eficient: pentru testarea unui segment-mostră de populaţie în scopul colectării informaţiiilor de încredere şi netendenţioase despre prevalenţa Covid-19; pentru analize statistice intense naţionale şi în mai multe ţări (în etape diferite); pentru dezvoltarea unor strategii de supraveghere pe baza informaţiilor de încredere.

ECONOMIE

Majoritatea economiştilor din Europa şi Statele Unite anticipează producerea unei recesiuni majore. Analiştii europeni au opinii mai puternice în acest sens decât cei din SUA. Situaţia este mai puţin clară pe pieţele emergente.
În China, valoarea randamentului economic a fost la nivelul cel mai scăzut în perioada 2-9 martie şi există risc de recesiune.

Situaţia este asemănătoare în zona euro, cu cele mai scăzute cifre aşteptate la sfârşitul lunii martie, existând şi aici risc de recesiune.
Cele mai afectate sectoare economice sunt:
- Serviciile de transport, cu scăderi înregistrate în primul trimestru de -98,1% în zona Asia-Pacific, -31,9% în Europa, -22,6% în Africa şi Orientul Mijlociu, -14,5% pe continentul american;
- Restaurantele
- Industria auto
- Petrolul şi gazele

Un efect benefic este scăderea nivelului poluării în luna februarie, în China.

Alte efecte posibile:
- accentuarea izolării sociale;
- practicarea din ce în ce mai mult a activităţilor de acasă de către angajaţii cu calificări înalte;

Principalele efecte economice ale pandemiei:
- Recesiunea la nivel mondial pare inevitabilă, posibil inclusiv şi pe pieţele emergente;
- La nivel general, efectele asupra cererii probabil vor fi mult mai mari decât şocul iniţial asupra surselor de aprovizionare;
- Incertitudinea, stările de panică şi politicile de izolare sunt factori principali care conduc la scăderea masivă a cererii de produse;
- Investiţiile multor firme (mai ales mici şi noi) şi cheltuielile multor gospodării (mai ales ale celor care locuiesc cu chirie sau au credite ipotecare) depind foarte mult de fluxurile de lichidităţi;
- Scăderea masivă a cererii forţează aceste firme să se închidă. Acest lucru conduce la disponibilizări şi la noi scăderi ale cererii. Economia intră pe panta spre depresiune.

Potrivit raportului, indiferent ce mix de politici fiscale şi guvernamentale va alege o ţară, acestea trebuie să fie masive, şi trebuie să fie urgente. Măsurile de stimulare luate trebuie să fie cel puţin de aceeaşi magnitudine ca pierderile suferite. Spre exemplu, Marea Britanie a anunţat un pachet în valoare de 15% din PIB, fără precedent.

Politicile trebuie să pornească de la cheltuielile în sănătate: investiţii în testarea şi extinderea rezervelor. Este prea târziu acum să se evite vârful din primăvară, dar nu este prea târziu să se investească pentru prevenirea unui nou vârf în toamna lui 2020. Trebuie să se distribuie cash către business-uri şi gospodării. Tăieri de taxe, împrumuturi de urgenţă şi creditarea favorabilă nu pot opri singure prăbuşirea cererii agregate.

Trebuie folosite intervenţii monetare şi fiscale coordonate pentru a maximiza şi multiplica impactul şi a oferi suport financiar celorlalte măsuri luate.

Guvernele trebuie să gândească global, pentru că o societate interconectată presupune măsuri economice coordonate la nivel global.

Citiţi AICI ediţia ZF Print de joi a Ziarului Financiar