Economia și rubla Rusiei se îndreaptă spre colaps

Vladimir Putin credea poate că economia este atât de solidă, încât să reziste fără probleme într-un război. Un vis suveranist spulberat însă de realitatea terenului: într-o economie globală, izolarea are un efect distrugător.

„Bugetul, miracolul fiscal al anului 2021“, așa se intitula o analiză despre finanțele Rusiei a Centrului de Cercetare Aplicată și Dezvoltare (CCAD) din Saint Petersburg.

Studiul apărea spre finalul lunii ianuarie, când Rusia încercuia Ucraina și transmitea mesaje de amenințare.

Acest raport descria o poziție de forță a Rusiei și lăsa impresia că economia este atât de solidă, încât poate rezista fără probleme într-un război.

Un vis suveranist spulberat de Morgan Stanley, care a prevăzut că Rusia ar putea intra în incapacitate de plată, la fel ca Venezuela, la mijlocul lunii aprilie.

Raportul despre miracolul fiscal descria o poziție puternică a finanțelor Rusiei, alimentată de o creștere a prețurilor petrolului și gazului, în general a materiilor prime.

Dar această consolidare miraculoasă a finanțelor Rusiei se datora mai ales creșterii prețurilor petrolului și gazului. De acolo veneau cei mai mulți bani.

Încasările finanțelor Rusiei din taxele de export de petrol și gaze urcaseră cu 24% în primele 11 luni ale anului trecut, comparat cu 2019, un an neatins de problemele pandemiei de coronavirus, au remarcat analiștii de la BNP Paribas.

Un mesaj dur transmis de brandurile din întreaga lume, care explică exodul acestora

Așa încât mai mult de 80% din veniturile guvernului federal al Rusiei erau alimentate de „activitățile legate de petrol și gaze, în creștere de la doar 40% în 2019“, arată ultimul raport publicat de Banca Centrală a Rusiei.

Prețurile mari ale petrolului și gazelor sunt cheile miracolului fiscal rus, dar sunt și o vulnerabilitate a sa. Avertismentul vine de la agenția de rating Moody’s: cu excepția unui declin al prețurilor petrolului, cel mai puternic risc pe termen scurt este o intensificare a inflației, greu de suportat de către populație, care depinde în proporție de 42% de subvențiile de la stat.

„Fiecare creștere cu 1 punct procentual a inflației ar putea duce la o majorare a cheltuielilor publice cu 0,2% din PIB“, au avertizat analiștii de la Moody’s. Nu este mult, dar nici subvențiile nu sunt singura cheltuială a unui buget sub presiunea sancțiunilor, care finanțează un război.

Pușculița Băncii Rusiei

Un alt pilon al siguranței financiare a Rusiei părea rezerva sa valutară. Banca Centrală a afișat rezerve totale în valoare de 630 de miliarde de dolari. Rezerva era construită din valute, cam 497 miliarde de dolari, și aur, care era și el estimat la 133 miliarde de dolari.

Dacă s-a uitat vreun războinic la banii ăștia, și-a zis, probabil, că ar fi putut plăti toată datoria publică a Rusiei dintr-un foc.

Datoria publică era de 478,2 miliarde de dolari la finalul anului trecut, potrivit BănciiCentrale a Rusiei.O situație financiară solidă poate susține un război, s-ar fi putut gândi Putin.

Căci, parafrazându-l pe Cicero, banii care par nesfârșiți sunt vigoarea războiului (Nervi belli pecunia infinita).

CĂDERE ISTORICĂ A RUBLEI Piețele financiare au zdrobit rubla. Moneda rusă s-a prăbușit de la începutul invaziei în Ucraina. Față de începutul anului, rubla s-a devalorizat cu 78%

Atât că, deși apar înregistrați ca resurse valutare, nu toate cele 497 de miliarde dolari sunt depozite în diverse valute forte.

O mare parte sunt plasamente pe burse, în obligațiuni suverane sau ale corporațiilor și în acțiuni. Operațiunile acestea în care valuta era plasată erau efectuate atât de Banca Centrală, cât și, mai ales, de Fondul suveran, National Wealth Fund (NFF).

Cum se finanța Fondul suveran cu valută? Simplu: nu toți banii câștigați din vânzarea de petrol și gaze intrau în vistieria bugetului: o parte însemnată erau dirijați către un fond suveran, NFT.

Banii Fondului suveran sunt parcați la Banca Centrală, și sunt luați în calculul rezervei valutare a Rusiei.

Astfel, Fondul a acumulat 13.600 de miliarde de ruble, cam 10,2% din PIB-ul Rusiei, sumă care echivala, înainte de invazia Ucrainei, cu 174,9 miliarde de dolari.

Acum el ar mai avea, dacă nu i-a cheltuit încercând să țină rubla sub control sau să urce prețul petrolului, între 99 de miliarde și 112 miliarde de dolari, în funcție de oscilațiile monedei rusești.

„Fiecare creștere cu un punct
procentual a inflației ar putea
duce la o majorare a
cheltuielilor publice cu
0,2% din PIB"

Moody's

Interesant este că Statele Unite au paralizat activitatea Fondului suveran al Rusiei în 28 martie, înghețându-i plasamentele din piața americană și interzicându-i noi operațiuni acolo. Uniunea Europeană a impus sancțiuni Fondului severan de-abia în data de 9 martie, un timp suficient pentru ca acesta să-și lichideze pozițiile și, de ce nu, să miște puțin și unele piețe de mărfuri.

Nu avem date la zi, însă ultima informare publică a Băncii Centrale a Rusiei, care descria situația primului semestru din 2021, arăta că 60,5 miliarde de dolari, adică 10,2% din valută era plasată în „valori mobiliare neguvernamentale ale emitenților străini“, cu alte cuvinte erau plasamente pe diverse burse.

Alte 222,7 miliarde de dolari erau plasamente în obligațiuni suverane ale altor state, de regulă cotate cu rating maxim. La o privire atentă, observăm că această sumă care părea uriașă a fost, în mare parte, blocată prin sancțiunile împotriva Băncii Centrale.

De aceea sancționarea Băncii Centrale a Rusiei a fost o armă extrem de eficientă, care a produs o problemă imensă economiei de război a Rusiei. Evident, Kremlinul nu luase în calcul această eventualitate în care Banca Centrală este paralizată din cauza sancțiunilor.

Rubla, victimă de război

Rubla a fost prima victimă a războiului derulat în piețele financiare împotriva Rusiei. Căderea ei este un prim preț al colapsului economic al Rusiei în piețele financiare.

Imediat după invazie, moneda rusă s-a tranzacționat la un curs care oscila între 110 și 177 față de dolarul american. Ea s-a devalorizat masiv instantaneu, iar, în data de 10 martie, schimbul oficial al Băncii Centrale a Rusiei era de 132 de ruble pentru un dolar american.

Acest curs al rublei echivala cu o prăbușire a monedei Rusiei cu 78% față de nivelul de la începutul anului, când un dolar valora 74,15 ruble.

La aceste cotații, mărfurile de import s-ar fi scumpit dramatic și ar fi împins inflația și mai sus, așa încât, paradoxal, retragerea companiilor străine din piața rusească are și un efect de calm relativ în economia țării.

Incapacitatea de plată

În ciuda rezervei relativ confortabile de valută, iată că Rusia este în situația de a intra în incapacitate de plată, în default, cum se spune în jargonul financiar.

Este o situație nemaiîntâlnită în istorie. O țară care are suficienți bani să-și achite la termen datoriile, dar care nu pare dispusă să o facă. De altfel, acesta a fost argumentul agenției de evaluare Standard&Poor’s când a trântit ratingul Rusiei la categoria speculativă, nerecomandată investițiilor.

Ulterior, agențiile de rating au revizuit nu doar ratingul țării, ci și ratingurile de credit ale multor bănci și companii mari - Standard & Poor’s și-a retrogradat ratingul cu opt poziții - la CCC -, Moody’s - cu zece poziții, la „Ca“.

Sub povara sancțiunilor, autoritățile ruse au improvizat răspunsuri clasice: au introdus un control al capitalului, au mărit dobânda de politică monetară și au suspendat temporar ieșirea din țară a investițiilor străine, pentru a susține rubla.

MAGAZINELE ÎNCHISE Brandurile mari părăsesc piața rusească. În malluri magazinele au ușile închise, dar nu peste mult timp vor avea și rafturile goale - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Au blocat astfel 145 de miliarde de dolari plasați de investorii străini în acțiuni, obligațiuni și în datoria publică a Rusiei.

Investitorii străini dețineau 20 de miliarde de dolari din datoria Rusiei în dolari și încă 41 de miliarde de dolari în obligațiuni suverane denominate în ruble la sfârșitul anului 2021, potrivit Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, investitorii străini mai aveau plasamente în valoare de 86 de miliarde de dolari în acțiuni listate în piața rusă de capital, potrivit Bursei de Valori din Moscova.

Primul impas a fost o emisiune de obligațiuni în ruble a statului rus, în 2 martie. Un scenariu simplu: Ministerul Finanțelor susține că a trimis banii Băncii centrale, dar aceasta nu poate transfera sumele în conturile creditorilor, deoarece mișcările de bani sunt blocate de sancțiuni.

De altfel, Rusia a transmis mesajul că plățile sale la scadențele împrumuturilor vor depinde de sancțiunile impuse de guvernele occidentale, stârnind temeri cu privire la o intrare în incapacitate de plată tehnică a datoriilor țării.

Altfel spus, Rusia încearcă să tranzacționeze un schimb: ridicați sancțiunile și vă dau dolarii. Default tehnic sau nu, un lucru este clar: ratingurile la cel mai jos nivel descriu o lipsă de încredere a investitorilor în economia rusă și în moneda ei.

Foarte interesant însă, Gazprom, gigantul energetic rus, care avea și el o scadență a datoriei, a trimis banii printr-o bancă din Luxemburg din timp, pentru a rambursa sumele datorate. Asta arată nu doar că se poate găsi o soluție, ci și dorința Gazprom de a rămâne un partener credibil, după ce criza se va rezolva într-un fel sau altul.

Aproape de Burkina Faso și Etiopia

La categoria de rating pericol de default, cum i se mai spune incapacității de plată, Rusia se regăsește în compania Burkinei Faso, a Etiopiei, a Mozambicului și a Congoului.

Cu toate aceste țări Rusia are afaceri comerciale, militare și strategice, de susținere la putere a favoriților. De altfel, în ianuarie, susținătorii grupării care a dat o lovitură militară în Burkina Faso demonstrau fluturând steagurile Rusiei. Democrația nu este ispititoare, în ciuda sărăciei extreme în care trăiesc cei din Burkina Faso.

Atenție, Burkina Faso este a patra producătoare de aur din Africa și ar scoate mai mult metal prețios dacă nu ar fi sfâșiată de revolte și de corupție.

Congo are rating CCC dar cu plus, adică întrezărește o ameliorare a notei de țară, în timp ce Rusia are minus CCC. De câțiva ani, și Congo este un partener de nădejde al Rusiei.

Congo are resurse uriașe de aur și fier. Are și rezerve de petrol, de altfel a intrat în Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) în 2019.

Însă 80% din populație trăiește în sărăcie lucie, în ciuda acestor resurse, și din cauza intensității corupției și a proastei gestionării a economiei țării.

Apocalipsa sancțiunilor

Unii analiști au descris sancțiunile inițiale ca fiind mai degrabă avertismente, decât pedepse cu impact economic sever. „Germania a închis o conductă care nu era deschisă.

Japonia a interzis emiterea de datorii suverane care nu are loc. SUA s-au angajat să oprească accesul guvernului rus la finanțare internațională de care nu are cu adevărat nevoie.

Marea Britanie s-a concentrat pe amenințarea că va face mai mult în viitor“, comenta economistul șef al băncii elvețiene UBS, Paul Donovan. Și totuși piețele financiare au reacționat: rubla s-a prăbușit, la fel și companiile ruse listate la bursa din Londra.

După două săptămâni de la invazia în Ucraina, Rusia este practic strivită de un val de sancțiuni atât oficiale, cât și private, voluntare, autoimpuse de companii și investitori. Dimensiunea penalizărilor este impresionantă: potrivit unei companii de cercetare economică, Castellum.

AI, doar după data de 22 februarie, au impuse 2.778 de sancțiuni. Dar Rusia avea un portfoliu mai vechi de sancțiuni și a mai primit altele după declanșarea invaziei în Ucraina, așa încât este supusă unui număr năucitor de 5.000 de sancțiuni diferite, potrivit datelor Castellum. AI.

BANI ȘI RĂZBOI Piața financiară a Rusiei părea solidă. Acum bursa a fost închisă o perioadă, iar băncile luptă cu sancțiunile, devalorizarea rublei și inflația. Rusia are jumătate din bani blocați de sancțiuni.

Dar cele mai spectaculoase sancțiuni sunt retragerile companiilor străine din piața rusească. Vorbim aici de sancțiuni autoimpuse. Spectacolul se derulează încă pe scena globală, în fiecare oră câte un nume sonor de companie globală anunță suspendarea sau lichidarea afacerilor în Rusia.

Au părăsit piața rusă companii financiare, nume mari din industria auto, branduri ca Pepsi Cola, Coca Cola, McDonalds, Disney. Până și Goldman Sachs și JPMorgan, bănci de investiții cu interese mari în Rusia, și-au anunțat retragerea.

Retragerea a peste 300 de companii din piața rusă este un atac dur la adresa economiei sale, deoarece pierderile și, mai ales, complicațiile ulterioare sunt greu de estimat. Multe dintre companii au ales să suspende activitatea, în așteptarea unei rezolvări a situației.

Altele abandonează pur și simplu afacerea, cum a fost retragerea categorică a gigantului energetic britanic British Petroleum (BP), care și-a șters din capital 25 de miliarde de dolari. Această retragere masivă pune o nouă problemă rușilor: ce să facă?

Să aștepte, lăsând lucrurile suspendate, sau să acționeze și să naționalizeze afacerile abandonate temporar? Aparent pot lua o decizie dură, așa, ca în război, dar în realitate există viață și după clarificarea situației din Ucraina, iar memoria mediului de afaceri este solidă și îndelungată. Rusia riscă o izolare pe termen lung.

De ce și-au abandonat totuși aceste companii afacerile prospere din piața rusă? Motivele sunt complexe, pe de o parte de teama sancțiunilor, extrem de diverse și ele. Nu în ultimul rând din cauza pierderilor uriașe care pot fi provocate de devalorizarea masivă a rublei.

Până la urmă, mărfurile se vând în ruble, iar profitul trebuie transformat în valută. Ar fi urmat majorări succesive de prețuri și imposibilitatea de a schimba rublele în dolari sau euro și de a plăti importurile în valută.

Însă impulsul puternic a sosit dinspre clienții lor din lumea largă, care au transmis prin rețelele de socializare un mesaj de solidaritate cu ucrainienii și un avertisment de boicot față de firmele care susțin economia rusă. „Primul război european cu Twitter a alimentat opinii larg răspândite și puternice.

Companiile reacţionează la asta“, spunea Paul Donovan. Reacționează de fapt în fața unui risc reputațional.

În esență, economia rusă și moneda ei se îndreaptă spre colaps, deoarece, oricât de inventive ar fi răspunsurile improvizate de ruși, piețele financiare și comerciale au deschis un război frontal cu Rusia.

Un război dur, care poate însă forța chiar oprirea operațiunilor militare, cum îi place Rusiei să numească invazia Ucrainei.

Deoarece Rusia riscă să piardă încrederea companiilor și piețelor financiare, iar costurile sunt uriașe și efectele durează mai mult decât domnia unui țar.

Sursa: newsweek.ro