După eșecul negocierilor Occidentului cu Rusia privind tensiunile din Ucraina, ministrul german de externe merge la Moscova

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova, unde va avea pe 18 ianuarie o discuţie cu omologul său rus Serghei Lavrov despre propunerile Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, a anunţat joi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, potrivit agenţiei EFE.

Cei doi miniştri „vor avea un schimb aprofundat de opinii asupra problemelor internaţionale cele mai actuale, şi în primul rând asupra propunerilor noastre privind garanţiile de securitate în Europa”, urmând, de asemenea, „să dezbată stadiul şi perspectivele relaţiilor ruso-germane”, a declarat Zaharova.

Aceasta va fi prima întrevedere a lui Serghei Lavrov cu noua titulară a Ministerului de Externe german, ecologista Annalena Baerbock. La întâlnirea pe care o vor avea la Moscova, a mai menţionat purtătoarea de cuvânt, „este prevăzut să se acorde atenţie cooperării legate de energia regenerabilă şi hidrogen, protejarea climei şi ecologie”.

Nord Stream 2 e pe agendă

Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, va fi de asemenea un subiect abordat, în contextul în care oficiali occidentali l-au menţionat drept o posibilă ţintă a sancţiunilor împotriva Rusiei dacă aceasta invadează Ucraina, ţară în apropierea căreia sunt masaţi circa 100.000 de soldaţi ruşi.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat tot joi că autorizarea dării în exploatare a acestui gazoduct este „legată de situaţia militară în Ucraina”.

„Nu ne putem imagina ca, pe de o parte să impunem sancţiuni şi pe de altă parte să deschidem infrastructuri”, a indicat Borrell, care miercuri a acuzat Rusia că încearcă să prezinte UE drept irelevantă şi să provoace diviziuni între aceasta şi SUA.

Ministrul apărării din Germania: Nu târâți Nord Stream 2 în conflictul referitor la Ucraina

La Berlin, politicienii germani din noua coaliţie guvernamentală au păreri diferite despre legarea acestui gazoduct de criza ucraineană. În timp ce ministrul apărării, social-democrata Christine Lambrecht, a cerut ca Nord Stream 2 să nu fie antrenat în acest conflict, ecologiştii şi Annalena Baerbock însăşi au declarat că în cazul unei escaladări a conflictului ucrainean acest gazoduct nu va fi dat în exploatare, în timp ce cancelarul Olaf Scholz a avut o poziţie ambiguă, ameninţând inițial cu consecinţe pentru noul gazoduct dacă Rusia atacă Ucraina, pentru ca apoi să afirme că Nord Stream 2 este un proiect exclusiv „privat”, notează Agerpres.

„Nu trebuie să târâm Nord Stream 2 în acest conflict”, a afirmat Lambrecht într-un interviu acordat postului de televiziune rbb.

„Noi trebuie să rezolvăm acest conflict şi trebuie să-l soluţionăm pe calea discuţiilor şi aceasta este oportunitatea pe care o avem în acest moment şi ar trebui mai degrabă să o utilizăm decât să o legăm de proiecte care nu au nicio legătură cu acest conflict”, a adăugat Lambrecht.

SUA amenință Moscova că Nord Stream 2 depinde de soluționarea tensiunilor din Ucraina

Comportamentul Moscovei faţă de Ucraina va juca un rol crucial în soarta conductei Nord Stream 2, a avertizat miercuri subsecretarul de stat american Wendy Sherman, şefa delegaţiei SUA la negocierile pe probleme de securitate din această săptămână cu Rusia, potrivit Reuters.

„Din perspectiva noastră este foarte greu să vezi gaze circulând prin conductă sau că aceasta devine operaţională dacă Rusia reia agresiunea asupra Ucrainei”, a avertizat Sherman, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles.

Acest gazoduct, care încă nu este operaţional, subminează securitatea energetică şi securitatea naţională a unei „părţi semnificative a comunităţii euro-atlantice”, a mai subliniat oficialitatea americană.

Gazoductul Nord Stream 2 - un proiect estimat la circa 11 miliarde de dolari, suscită critici atât din partea SUA, cât şi din partea unor aliaţi europeni ai Germaniei, care exprimă temeri privind adâncirea independenţei de gazele ruseşti - este finalizat, dar nu poate intra în funcţiune până când nu este aprobat de autorităţile de reglementare germane.

După ce a masat trupe la frontiera cu Ucraina, Rusia a transmis Statelor Unite o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic.

Discuţii asupra acestor propuneri s-au desfăşurat duminică şi luni la Geneva între SUA şi Rusia la nivel bilateral, au continuat miercuri cu o reuniune a Consiliului NATO-Rusia şi joi cu o întâlnire în cadrul OSCE, dar fără să se întrevadă deocamdată o înţelegere pentru calmarea tensiunilor.

Statele Unite au transmis joi, după reuniunea cu Rusia în cadrul Organizaţiei pentru Securitate sau Cooperare în Europa, că nu vor accepta „şantajul” Moscovei şi nici cererea acesteia de menţinere a „sferelor de influenţă”, în timp ce Rusia a avertizat că în lipsa unui „răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană va acţiona pentru a-şi proteja securitatea naţională şi a asigura echilibrul strategic.

Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la negocierile cu SUA de la Geneva, a apreciat drept inutilă vreo nouă rundă de consultări în zilele următoare, dat fiind că Statele Unite au respins cererile Rusiei.

Sursa: digi24.ro