DRRM aduce la Chișinău, în PREMIERĂ, lucrările celui mai mare portretist român și pictor de referință al secolului XX, Corneliu Baba. Operele elevului lui Nicolae Tonitza vor fi expuse la Muzeul Național de Artă al Moldovei

Lucrările lui Corneliu Baba (1906-1997), considerat cel mai mare portretist român și pictor de referință al secolului XX, vor putea fi admirate la Muzeul Național de Artă al Moldovei, în cadrul unei expoziții marca Art Safari: „Corneliu Baba. Artistul realismului profund”. Deschiderea expoziției, proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), va avea loc pe 20 septembrie curent.

Operele prezentate publicului din R. Moldova au fost selectate din importante colecții private și ale marilor muzee din România.

„Opera unuia dintre cei mai reprezentativi artiști români, Corneliu Baba, poate cel mai cunoscut și apreciat pictor român al secolului al XX-lea atât în Estul, cât și în Vestul Europei, ajunge la Chișinău. Lucrările lui Corneliu Baba, supranumit pictorul omului, desenator de forță, cel mai mare portretist român, care a realizat opere de o rară expresivitate și vigoare artistică, vor fi expuse la Muzeul Național de Artă din Chișinău. Ne exprimăm toată recunoștința și gratitudinea pentru efortul operatorului cultural Art Safari din București și față de colecționarii și muzeele care au acceptat împrumutul operelor pentru a fi expuse, dar nu în ultimul rând DRRM, care susține constant proiecte culturale de anvergură, asigurând de această dată accesul iubitorilor de artă din R. Moldova la opera marelui artist, profund umanist, Corneliu Baba”, a declarat directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea.

„Apreciat, recompensat cu înalte distincții și considerat pictor de referință al secolului XX, Corneliu Baba s-a format în etapa modernă a artei naționale, însă a refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei. Și-a găsit drumul propriu și a devenit foarte cunoscut la nivel internațional încă din anii 1960. Prin operele selectate, prezentăm iubitorilor de artă din Republica Moldova un parcurs complet al maestrului artei românești: de la peisajele și naturile statice pictate cu precădere la începutul creației, până la compozițiile profund realiste cu țărani, care i-au adus celebritatea, și operele care i-au marcat finalul carierei, de un înalt rafinament: arlechini, regi nebuni și spaime”, declară istoricul de artă, Maria Albani.

Expoziția cuprinde lucrări din cele mai importante muzee de artă din România, precum Muzeul Municipiului București, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” Râmnicu Sărat, dar și din cele mai prestigioase colecții de artă private.

Corneliu Baba (1906-1997), cel mai mare portretist român, afost fiul pictorului de biserici Gheorghe Baba și elevul lui Nicolae Tonitza la Școala de Arte Frumoase din Iași, unde a devenit ulterior și profesor.

A refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei, găsindu-și drumul propriu și devenind foarte cunoscut la nivel internațional încă din anii 1960. Principalele genuri pe care pictorul le-a abordat de-a lungul întregii sale creații sunt portretul – cu insistență asupra autoportretului – și compoziția cu personaje, inspirată o lungă perioadă din viața satului, a celor umili sau marginali. Compozițiile cu țărani sunt cele care i-au adus notorietatea, personajele sale fiind redate într-un stil realist, fără cosmetizări din penel.

Naturile statice pictate cu precădere la începutul creației etalează obiecte prețioase și gospodărești, vânat sau alimente. Peisajul, gen frecventat mai rar și sortit în timp abandonului, ca și natura statică, de altfel, a fost ales cu precădere din mediul citadin; prin ciclul Venețiilor, artistul se raportează din nou la tradiție, fiind interesat de arhitectura somptuoasă a orașului de pe lagună și de felul în care aceasta își reflectă în apă lumini, umbre și tăinuite penumbre.

Din cauza relației problematice cu autoritățile din anii 1940, a fost închis, iar postul de profesor de pictură de la Iași suspendat. După 1950, relațiile s-au îmbunătățit, Baba pictând, pentru o scurtă perioadă, în spiritul realismului socialist, pe care îl va abandona repede. Ultimele două decenii de activitate marchează un capitol foarte important din activitatea sa, dramatic și expresiv, de un înalt rafinament estetic și tematic: pictează arlechini, regi nebuni și spaime.

Expoziția va fi deschisă până pe 15 noiembrie.