Dronele ucrainene au distrus un sistem S-400 care apăra luxosul „palat al lui Putin” de la Marea Neagră

Dronele ucrainene au lovit un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-400, amplasat pentru a proteja una dintre cele mai luxoase reședințe ale președintelui rus Vladimir Putin, situată pe coasta Mării Negre, într-o zonă considerată extrem de bine păzită.

Lansatorul S-400 „Triumph” se afla la aproximativ 19 kilometri de vasta reședință a lui Putin de lângă Gelendjik, în sudul Rusiei. Sistemul este conceput pentru a intercepta avioane, drone și rachete de croazieră. Potrivit maiorului Robert Brovdi, comandantul forțelor ucrainene de sisteme fără pilot, lansatorul a rămas „în flăcări și scoțând fum timp de trei ore” după atacul cu drone.

Sistemul S-400 făcea parte, conform informațiilor disponibile, dintr-o rețea mai amplă de securitate destinată protejării complexului prezidențial. În jurul reședinței sunt desfășurate și sisteme de război electronic, precum și echipe mobile de apărare antiaeriană. Proprietatea este înconjurată de o „zonă tampon” cu o suprafață de aproximativ 70 de kilometri pătrați, deasupra căreia există o interdicție permanentă de zbor.

Brovdi a susținut că lansatorul S-400 nu era folosit doar defensiv. El ar fi fost utilizat pentru a lansa rachete asupra orașelor ucrainene, inclusiv șase rachete trase pe 8 august, fapt ce a accentuat miza distrugerii sale.

Relatarea indică faptul că Rusia se bazează tot mai mult pe sisteme precum S-400 pentru atacurile asupra Ucrainei, în contextul unei penurii de interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete balistice. Această dependență de S-400 a crescut vulnerabilitatea infrastructurii militare ruse în fața dronelor ucrainene.

Ținta se afla în apropierea reședinței cunoscute sub numele de „Palatul lui Putin”, un complex vast, construit în stil italian, al cărui cost estimat ar fi ajuns la echivalentul a 12.000 de crore de rupii. Complexul este prezentat ca fiind unul dintre cele mai opulente proiecte imobiliare asociate cu liderul de la Kremlin.

O investigație realizată în 2021 de Fundația Anticorupție, condusă de regretatul lider al opoziției Alexei Navalnîi, a prezentat în detaliu această proprietate. Navalnîi, o figură centrală a opoziției ruse, a murit într-o închisoare din Siberia în 2024, fapt care a accentuat și mai mult atenția asupra dezvăluirilor sale anterioare.

Relatările despre acest complex descriu un nivel excepțional de lux. Proprietatea ar include un cazinou, o podgorie, un centru spa, un patinoar, un teatru, o sală pentru dans la bară, un salon pentru narghilea, o „discotecă acvatică” și chiar o cameră specială destinată trenulețelor în miniatură. Se menționează că o capelă ar fi fost adăugată în 2023, completând tabloul unei reședințe concepute pentru exclusivism și confort maxim.

Se crede că Putin vizitează doar ocazional reședința de la Marea Neagră. Amenințarea tot mai mare a atacurilor ucrainene cu drone cu rază lungă de acțiune transformă însă această locație într-una din ce în ce mai riscantă pentru președintele rus.

În schimb, este considerat că acesta preferă dacea sa puternic protejată de pe lacul Valdai, situată la aproximativ 300 de kilometri est de Moscova. Această reședință este văzută ca fiind mai sigură și mai ușor de apărat în actualul context militar.

Cel mai recent atac asupra sistemului S-400 a venit după un alt raid ucrainean cu drone, produs săptămâna trecută în aceeași regiune. Fragmente de drone ar fi căzut pe o plajă și ar fi ucis șapte persoane, evidențiind riscurile sporite pentru civili în zonele turistice de la Marea Neagră.

Serviciul de informații militare al Ucrainei a anunțat luni că dronele sale au distrus încă două lansatoare rusești S-400 și au lovit o antenă utilizată pentru controlul dronelor Orion, aparate care operează la altitudine medie, în Crimeea ocupată. Aceste lovituri vizează direct capacitatea Rusiei de a purta război cu ajutorul tehnologiei avansate.

Kievul a estimat că pagubele provocate de această operațiune s-ar putea ridica la zeci de milioane de dolari. Costurile sunt evaluate atât prin prisma echipamentelor pierdute, cât și prin impactul asupra infrastructurii militare ruse.

Atacurile cu drone fac parte dintr-o campanie ucraineană mai amplă, orientată împotriva infrastructurii militare și energetice a Rusiei. În ultimele luni, atacurile de amploare cu drone au devenit tot mai frecvente, iar Rusia se confruntă cu dificultăți crescânde în a-și proteja teritoriul împotriva acestor lovituri de la distanță.

Conform relatărilor, peste 450 de drone ucrainene au pătruns în spațiul aerian al Rusiei în noaptea de luni și au lovit, între altele, o rafinărie de petrol din Tatarstan. Cel puțin 13 persoane au fost ucise, ceea ce a transformat acest incident într-unul dintre cele mai mortale atacuri individuale asupra teritoriului Rusiei de la începutul războiului. Resturi de drone au fost raportate și în Tiumen, în Siberia.

Ucraina speră că extinderea campaniei sale cu drone va crește substanțial costurile războiului pentru Rusia și va împinge Kremlinul spre negocieri. Prin multiplicarea țintelor și lovirea unor puncte strategice, Kievul încearcă să forțeze o schimbare de poziție la Moscova.

Autoritățile ruse au arătat însă puțină disponibilitate de a accepta condițiile actuale ale Kievului. Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, a respins luni cererea Ucrainei privind înghețarea liniei frontului și încetarea focului și a declarat: „Nicio «înghețare» nu este posibilă fără abordarea cauzelor profunde ale acestei crize”.