Dreptul la REPLICĂ // „Lobby-ul zahărului de trestie” vrea să înlocuiască producția cu importul controlat

În ediția trecută a Ziarului NAȚIONAL, la rubrica „Publicitate”, a fost publicat un articol, al cărui comanditar a făcut declarații despre ineficiența industriei zahărului din R. Moldova și despre pierderile suportate de producătorii agricoli de pe urma cultivării sfeclei de zahăr. În calitate de drept la replică, Ziarul NAȚIONAL a oferit cuvântul președintelui Uniunii Republicane a Asociațiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, dl Alexandru Slusari.

Cât este de actuală tema cultivării sfeclei de zahăr pentru locuitorii R. Moldova?

Astăzi, în cultivarea sfeclei de zahăr sunt implicați peste 10 mii de muncitori ai întreprinderilor agricole din nordul R. Moldova, care primesc un salariu decent, ce le permite să muncească acasă și să nu-și caute un loc de muncă peste hotare. Până la 30 de mii ha sunt cultivate anual cu sfeclă de zahăr, ceea ce aduce venituri pentru 40 de mii de proprietari de terenuri agricole și familiile acestora. Și, în fine, încă aproximativ trei mii de persoane lucrează astăzi în industria zahărului, la cinci fabrici, care activează la momentul actual. Ca rezultat - veniturile a nu mai puțin de cincizeci de mii de persoane și familiilor acestora depind de cultivarea sfeclei de zahăr, deci în total aproximativ 200 de mii de oameni, ceea ce nu este deloc puțin în contextul țărișoarei noastre. Dar, în opinia mea, importanța socială a industriei zahărului trebuie analizată sub un unghi mult mai larg. În R. Moldova nu sunt atât de multe culturi agricole care să aducă agricultorilor o valoare adăugată atât de înaltă, iar R. Moldova - un potențial de export atât de vast.

Dar sunt și producători agricoli care declară drept nerentabilă cultivarea sfeclei de zahăr.

Gospodăria agricolă nu este un business simplu, aici succesul îl cunosc nu cei care vorbesc mult, dar cei care muncesc. Mai ales atunci când vine vorba despre o cultură tehnică atât de performantă, cum e sfecla de zahăr. Pentru a o cultiva eficient, e nevoie de tehnică specializată modernă, semințe de calitate, îngrășăminte și erbicide și, cel mai important, tehnologii moderne.

Totuși, rezultatul este evident: de-a lungul ultimilor ani, recolta de sfeclă de zahăr a crescut cu peste 50% și anul trecut a depășit indicele de 40t/ha. Calculele arată că, investind într-un hectar 17-20 de mii de lei, producătorul agricol obține din sfecla de zahăr cca 28 mii de lei. Nicio altă cultură agricolă de câmp nu aduce un asemenea profit. Spre exemplu, grâul aduce un venit de până la 3 mii de lei la hectar. Dar nici 40 de tone nu este un rezultat maximal. Gospodăriile de frunte obțin recolte medii de 60 tone/ha, iar pe unele câmpuri - până la 90 de tone de sfeclă de zahăr/ha, iar acesta este deja nivelul recoltelor producătorilor agricoli europeni.

Aceasta în condițiile în care sfecla de zahăr este singura cultură al cărei preț este cunoscut din timp, iar producătorii de zahăr moldoveni într-adevăr oferă pentru ea cel mai înalt preț din regiune - până la 700 de lei. Și își mai asumă și cheltuielile pentru transportarea recoltei până la fabrica de zahăr, ceea ce înseamnă încă 100-150 de lei pentru o tonă.

Se creează impresia că producătorii de zahăr moldoveni sunt interesați de succesul producătorilor agricoli și sunt gata să le propună marea și sarea pentru materia primă.

Producătorii agricoli și producătorii de zahăr nu au relații simple. La urma urmei, ei sunt interesați să plătească mai puțin, iar noi, dimpotrivă, să obținem un preț cât mai mare. Acesta este subiectul tratativelor permanente și compromisurilor spre care se tinde la încheierea fiecărui contract în parte. Dar ne unește ramura în care activăm și în care investesc considerabil atât fabricile de zahăr, cât și producătorii agricoli. Prețul pentru o singură combină de recoltare a sfeclei depășește 400 de mii de euro, iar în R. Moldova avem deja aproape 50 de asemenea combine. Însă mai este nevoie și de semănători specializate, stropitori și multe altele.

Există și o particularitate a industriei zahărului - producătorii de zahăr au adus în R. Moldova atitudinea europeană față de procesul de producere, în care succesul întreprinderii se construiește în urma sporirii eficienței tuturor partenerilor și, mai cu seamă, a producătorilor agricoli. Spre exemplu, tehnica costisitoare este procurată cu garanția producătorilor de zahăr, iar compania care se ocupă de semănături primește credite. Cel mai important, însă, este faptul că partenerii noștri, producători de zahăr, ne ajută să implementăm tehnologiile performante în condițiile din R. Moldova. Pe lanurile experimentale sunt aclimatizate cele mai eficiente soiuri de sfeclă de zahăr, sunt studiate minuțios toate mijloacele de combatere a buruienilor. Pe parcursul unei perioade îndelungate de timp a funcționat chiar un sistem de supraveghere și asistență, când agronomii companiei producătoare de zahăr lucrau cot la cot cu agronomii gospodăriilor agricole, împărtășindu-le experiența și cunoștințele proprii.

Este semnificativ faptul că, anume în acest sector, pe parcursul ultimilor ani, sunt implementate activ tehnologiile de irigare - sarcina noastră principală în condițiile schimbării climei. Pe mai mult de jumătate din lanurile de sfeclă de zahăr sunt implementate tehnologii de tipul No-Till și Mini-Till. Și în această situație, când gospodăriile agricole necesită investiții consistente și reutilări, producătorii de zahăr le dau o mână de ajutor. Iar primele rezultate nu întârzie să apară - chiar și în condiții de secetă, în anul 2012, multe gospodării au reușit să-și mențină nivelul recoltei care să le permită să rămână rentabile. Iar astăzi mergem împreună cu producătorii de zahăr și mai departe: începem implementarea sistemelor de irigare moderne. În plus, această tehnică se aplică nu doar la cultivarea sfeclei de zahăr, dar permite gospodăriilor să implementeze tehnologiile de irigare și conservare a umidității și în cultivarea altor plante.

Industria zahărului din R. Moldova este oare în stare să facă față liberalizării pieței zahărului, urmând îndemnurile din presă?

Industria zahărului nu va supraviețui nicicând fără măsuri de protecție împotriva zahărului de trestie, care este cultivat în țările tropicale, pe seama forței ieftine de muncă, provocând distrugerea mediului înconjurător. Piața UE și țările învecinate cu R. Moldova sunt bine protejate în acest sens. În viziunea mea, motivația noastră este destul de simplă: trebuie să producem tot ceea ce suntem în stare să producem la noi acasă. Cifra de afaceri a industriei zahărului în R. Moldova a depășit 1,5 miliarde de lei, anual se exportă zahăr în valoare de 40 mln. dolari. Sunt doar câteva ramuri industriale în R. Moldova cu un potențial pe măsura industriei zahărului. Și aceasta, având în vedere faptul că cea mai mare parte a valorii adăugate rămâne în R. Moldova. Or, grâul, spre exemplu, este exportat fără a fi prelucrat.

De aceea, suntem extrem de indignați, an de an, de „tentativele lobby-iste ale zahărului de trestie” și de îndemnurile de anulare a măsurilor de protecție a industriei zahărului. Înțeleg că e mult mai simplu să controlezi importul de trestie și comercializarea zahărului de trestie, decât să produci ceva. Factorul corupt al importului și comercializării este recunoscut de către Guvern și de către partenerii internaționali ai țării noastre. Dar sperăm că aceste îndemnuri vor fi, ca și în anii precedenți, respinse cu discernământ în interesul dezvoltării economice a țării și al ridicării nivelului de trai al populației. Vreau să le reamintesc adepților „lobby-ului de trestie” că tentativa acestora, din 2002, de a aduce în țară zahărul de trestie, era cât pe ce să distrugă întreaga ramură. Dacă lucrurile se vor repeta și astăzi, în R. Moldova va rămâne, în cel mai bun caz, doar una din cele cinci fabrici de zahăr, iar gospodăriile agricole vor ajunge în pragul falimentului.

Poate, totuși, există o alternativă pentru sfecla de zahăr, care să nu necesite atâtea eforturi și investiții?

Astăzi, orice business necesită investiții, mai cu seamă un proces de producere. Excepție face, poate, doar specula, care nu aduce nicio valoare adăugată și poate aduce un venit imediat unui cerc restrâns de persoane. Când vine vorba despre agricultura R. Moldova, pentru nordul țării pomicultura și industria zahărului reprezintă ramuri strategice. Iar în timpurile apropiate pomicultorii se vor confrunta cu dificultăți serioase, fiind nevoiți să-și reorienteze exportul de legume și fructe spre alte piețe. Pentru industria zahărului, calea spre piața europeană este deja deschisă - cota prevăzută de convenția cu UE permite producătorilor de sfeclă să se dezvolte în continuare. De-a lungul ultimilor ani, ei au reușit să surprindă această perspectivă și să investească resurse enorme. Nu cred că cineva, în R. Moldova, va fi în stare să le zădărnicească aceste speranțe, legate de dezvoltarea industriei moderne a zahărului.