DRAMA a doi copii împărțiți între Iași și Chișinău: Poziția mamei

O relație dintre un lector și studenta lui, încheiată, printr-un divorț de comun acord în urmă cu trei ani, chinuiește astăzi doi copii care nu pot fi „împărțiți” de tatăl și mama lor.

„La 50 de ani am făcut o greșeală”, oftează astăzi Constantin Guțu de 66 ani, conferențiar universitar, doctor în medicină, tatăl celor doi copii. La acea vârstă s-a îndrăgostit de studenta lui, Marina Moglan, cu aproape 30 de ani mai tânără.

Marina Moglan ține să menționeze că Constantin Guțu nu deține titlurile științifice de doctor în medicină și profesor universitar, „așa cum pretinde”.

Vedeți mai jos argumentele mamei celor doi copii, Marina Moglan:

„Cât despre profilul socio-moral al domniei sale, amintesc doar cu titlu de exemplu că, în anul 1995, pe bulevardul Ștefan ce Mare, la intersecția cu strada Berzarin din mun. Chișinău, conducând un „Jiguli” cu viteza peste limita legală, a accidentat mortal doi copii: Denis Glusenko și Slavic Smirnov, cu vârste de 8 și, respectiv, 7 ani, părăsind locul faptei. Pentru a scăpa de răspundere penală, s-a internat imediat în spital și, cu concursul colegilor de breaslă, a obținut un act medical în care s-a stipulat că, în momentul conducerii autovehiculului, a suferit o „criză cardiacă”, act care i-a servit ulterior și la pensionarea pe caz de „boală”, beneficiind de această pensie din partea statului.

Situația care încearcă a o descrie Guțu C. în articolul din 13 decembrie 2016 nu este altceva decât încercarea disperată de a manipula opinia publică, aducând grave acuzații, nefondate, denigratoare, mincinoase și defăimătoare la adresa mea, de natură să-mi afecteze onoarea, demnitatea şi reputaţia, în calitate de mamă, femeie şi medic.

E adevărat că cei doi copii ai noștri au fost deplasați, în cursul lunii august 2015 (24.08.2015) în R. Moldova de către Guțu Constantin, iniţial în scopul unei vacanţe (două săptămâni), însă aceasta a refuzat să-i mai întoarcă în Romania, reţinând copiii fără acordul meu la Chișinău. Ba mai mult, în toată această perioadă prin diferite tertipuri, mi-a limitat orice încercare de a păstra legătura cu ei, inoculându-le o imagine negativă a mamei, transferând asupra lor problem sociale, financiare, instrumentale și gospodărești ce țin doar de cei maturi.

Susțin cu tărie că copiii mei se afla în categoria persoanelor cu o vulnerabilitate crescută, datorită particularităţilor psiho-comportamentale şi de vârstă specifice. Ei sunt lipsiţi aproape complet de posibilităţile fizice şi psihice de apărare, au capacitate redusă de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora, posedă o capacitate redusă de înţelegere a efectelor şi consecinţelor unor acţiuni proprii sau ale altor persoane, au capacitate empatică redusă, neputând distinge între intenţiile bune şi rele ale tatălui lor, sunt creduli şi sinceri, particularităţi care fac din ei victime facile. De aceea, este deosebit de importantă identificarea situației factuale de „copii victime”, apărută ca rezultat al separării (mamă-copii) intenționate de către tatăl lor.

Profitând de vârsta copiilor și de capacitatea lor de înțelegere a situațiilor de viață, se folosește de ei, expunându-i defavorabil social și, în speță, în fața ziariștilor pentru a se victimiza de fapt el ca persoană și ca tată.

Gutu C. este acela care îi implică emoțional pe copiii minori în chestiunile sale profesionale, verbalizând că primește foarte mulți bani de la pacienți, le povestește cazurile din spital (bolile pacienților, tratamentele, evoluția și chiar decesele), iar copiii, cunoscând asemenea amănunte, ajung să preia problemele tatălui lor, ceea ce reprezintă un factor dăunător și stresant pentru ei.

Această atitudine a fostului soț, Guțu C., față de copii reprezintă un veritabil abuz în înțelesul dispozițiilor art. 94 alin 1 din legea nr.272/2004, abuz care deja a influențat negativ dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială a copiilor.

Toate acțiunile întreprinse de către mine până în prezent (poliția de sector Iași, parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Judecătoria Iași, Ministerul Justiției din România, Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, Direcția de protecție a copilului Chișinău, Judecătoria sec. Centru Chișinău, Autoritatea Centrală a Rep. Moldova privind răpirea internațională de minori) constituie o cale legală de a soluționa problema, dar care necesită respectarea anumitor termene. Situația în care se află acum copiii a devenit una extrem de alarmantă și chiar dramatică.

Copilul este influențat în declarațiile sale de tatăl său cu care am avut mereu o relație bolnăvicioasă. Cât am răbdat eu, timp de 15 ani, a fost ok, iar în anul 2011 s-a produs ruptura când am fost agresată fizic și izgonită din domiciliul comun. Am mers să locuiesc cu copiii separat, într-un apartament din sectorul Râșcani al capitalei. Și aici venea mereu beat și făcea scandal. Probleme în cuplu au fost întotdeauna, ceea ce m-a determinat să depun cerere de divorț încă în 2012 la Chișinău pe care am retras-o ulterior, la rugămințile lui și am convenit de comun acord să mai dam o șansă relației, dar departe de Chișinău. Așa am ajuns cu copiii la Iași în 2012.

Recent, Judecătoria Centru Chișinău s-a pronunțat referitor la recunoașterea și executarea sentinței de divorț din România prin care s-a hotărât definitiv domiciliul copiilor cu mama lor și obligarea tatălui la plata unei pensii lunare de întreținere”.