Dodon vrea să aibă mai multe ATRIBUȚII și pune ULTIMATUM actualei majorități parlamentare

Președintele Igor Dodon a anunțat astăzi că a elaborat un proiect de lege de modificare a Constituției, menit să ofere mai multe atribuții instituției prezidențiale, inclusiv dreptul de a dizolva Parlamentul. În cazul în care Parlamentul nu va accepta această inițiativă legislativă până la 24 martie curent, Dodon spune că va iniția un referendum.

Șeful statului, care consideră că a făcut „un anunț important” pentru cetățeni, a explicat care sunt temeiurile acestei inițiative.

„Alegerea directă a președintelui a oferit un grad mai înalt de responsabilitate și de împuterniciri șefului statului. S-a consolidat caracterul reprezentativității și legitimității președintelui, care are mandatul întregului popor. Respectiv, proiectul de lege vine ca rezultat al trecerii la forma directă de alegere a șefului statului, care atrage după sine necesitatea instituirii unor mecanisme eficiente de echilibrare a puterilor în stat, asigurând în așa fel coerența Constituției”, motivează oficialul.

Potrivit șefului statului, una dintre împuternicirile care ar trebui să-i revină președintelui este cea de dizolvare a Parlamentului.

„Modificările propuse în proiect vizează alte temeiuri de dizolvare a Parlamentului decât cele stipulate în art. 85 al Constituției. Se propun cinci temeiuri suplimentare de dizolvare a Parlamentului, caracteristice formelor de guvernământ parlamentare, semi-prezidențiale. Astfel, se propune ca președintele R. Moldova să poată dizolva Parlamentul în următoarele cazuri:

1. După consultarea fracțiunilor parlamentare.

Mecanism întâlnit în Republica Franceză, care asigură colaborarea între puterea legislativă și cea executivă.

2. Parlamentul nu a implementat, în termen de 12 luni, voința poporului exprimată prin referendumul consultativ. Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție. Or, efectele referendumului consultativ nu pot fi negate de Legislativ, care trebuie să aibă obligația implementării lor.

Vedeți, de exemplu, practica Curții Constituționale a României.

3. Referendumul republican privind demiterea președintelui R. Moldova s-a soldat cu rezultat negativ sau a fost confirmată nevalabilitatea lui de către Curtea Constituțională.

Amendamentul propus se bazează pe sugestiile Curții Constituționale, avizele Comisiei de la Veneția și practica europeană. O astfel de prevedere constituțională există în Slovacia și Austria, ambele republici parlamentare.

4. Parlamentul nu a adoptat Legea bugetului de stat în termen de două luni de la începutul exercițiului financiar.

Este inacceptabilă admiterea unor situații în care Parlamentul nu reușește, din lipsă de înțelegere politică, să adopte în termen legal Legea bugetului de stat. În urma analizei procesului de adoptare de către Parlament a legilor bugetului anual pentru ultimii șapte ani, se constată că acestea au fost adoptate cu mari întârzieri în raport cu începutul exercițiului financiar anual.

Constituțiile Estoniei și Ungariei conțin asemenea temeiuri de dizolvare a Legislativului.

5. Dizolvarea Parlamentului prin referendum, inițiat de președintele țării.

Astăzi, Constituția R. Moldova nu conține prevederi exprese care ar permite poporului să sancționeze Parlamentul pentru încălcarea obligațiilor sale de a reprezenta și realiza interesul acestui popor.

O astfel de practică există în Estonia”, a subliniat Igor Dodon.

Președintele a precizat că, în cazul în care Parlamentul R. Moldova nu va accepta acest proiect de modificare a Constituției, atunci va demara procedura de revizuire a Legii Supreme în baza unui referendum.

„În cazul în care, către data de 24 martie curent, propunerea nu va întruni numărul necesar de semnături, vom demara procedura de revizuire a Constituției în baza inițiativei populare. Sper să obținem o minimă susținere, de la o treime din deputații în Parlament, pentru a merge mai departe cu această inițiativă”, a conchis sursa citată.