DOC // Curtea Constituțională este sfătuită să REVIZUIASCĂ competențele șefului statului cu privire la numirea candidaturii pentru funcția de prim-ministru, prin prisma construcției constituționale anterioare anului 2000”

Curtea Constituțională (CC) este sfătuită să revizuiască competențele șefului statului cu privire la numirea candidaturii pentru funcția de prim-ministru, prin prisma construcției constituționale anterioare anului 2000. Asta pentru că șeful statului este ales prin vot direct și nu de către Parlament. Această opinie Amicus Curiae a fost formulată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în contextul sesizării deputaților socialiști prin care a fost contestat decretul Maiei Sandu de înaintare repetată a Nataliei Gavrilița în funcția de premier.

Opinia abordează în special caracterul co-decident al Parlamentului și președintelui R. Moldova în procedura de învestitură a Guvernului. Concluzia autorilor este că prevederile articolului 98, coroborate cu prevederile articolelor 1, 6, 60, 77, 85 din Constituția R. Moldova ce țin de competențele Parlamentului și ale președintelui R. Moldova în procesul de numire a unui guvern, presupun un exercițiu complex de negociere dintre cele două instituții co-decidente.

Reieșind din argumentele formulare în opinia Amicus Curiae, autorii consideră că jurisprudența CC ce ține de prevederile articolului 98, coroborate cu articolele 1, 6, 60, 77, 85 din Constituție, necesită o revizuire și concretizare.

„Aceasta urmează a fi asigurată prin clarificarea rolurilor și limitelor prerogativelor constituționale ale Parlamentului și președintelui R. Moldova în procesul de învestire a Guvernului, urmând prevederile exprese ale Constituției, principiile statului de drept și a separației puterilor în stat, care implică funcția de verificare și echilibrare între autoritățile constituționale”, arată experții IPRE.

„Concretizarea ar presupune revenirea la competența oferită de Constituție președintelui R. Moldova de a decide cu privire la candidatura pentru funcția de prim-ministru al R. Moldova, prin prisma construcției constituționale anterioare anului 2000 și având în vedere regula In claris non fit interpretatio. Această revenire urmează a fi privită în contextul mai larg al procedurii de învestire a Guvernului, în care atât Parlamentul, cât și președintele R. Moldova participă prin codecizie, având același nivel de răspundere și prerogative”, consideră autorii opiniei Amicus Curiae.