DOC // Cazurile „Tutun CTC”, „AIR Moldova” și „Gările Auto”: Vicepreședintele Parlamentului vrea să știe de la Stoianoglo dacă sunt pornite dosare penale, „în primul rând” pe numele lui Baldovici

Alexandru Slusari, vicepreședintele Parlamentului, a expediat un demers la Procuratura Generală prin care îi solicită șefului acestei instituții, Alexandru Stoianoglo, să-l informeze dacă sunt pornite dosare penale în cazul unor privatizări dubioase produse în ultimii ani.

Slusari se referă în primul rând la privatizarea companiilor „Tutun-CTC” și „AIR Moldova”, dar și la concesionarea „Gărilor și Stațiilor Auto”, care au fost cedate de către Guvern în defavoarea intereselor statului, așa cum a stabilit recent o comisie parlamentară de anchetă.

CITIȚI și DEZVĂLUIRI despre modul în care a fost privatizată compania „Air Moldova”: „Domnul a venit cu un geamantan plin la bancă și a depus cash acești bani. Se investighează proveniența banilor și modul cum au fost incluși pentru plată”

„Cea mai mare problema Republicii Moldova este că de 30 de ani se constată că se fură ca în codru și nimeni nu poartă răspundere pentru faptele criminale. Deja avem constatări oficiale ale Curții de Conturi și rapoartele Comisiei parlamentare de anchetă în frunte cu Igor Munteanu, precum că privatizările și concesionările „Tutun CTC”, „AIR Moldova” și „Gările Auto” au fost efectuate în detrimentul intereselor statului și cu încalcări grave ale procedurilor. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului, solicit informație de la procurorul general dacă sunt pornite dosare penale pe faptașii acestor acțiuni. În primul rând, pe Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice”, a declarat Alexandru Slusari.



Anterior, Comisia parlamentară de anchetă privind privatizările din perioada anilor 2013 - 2019 a arătat că toate contractele de privatizare a companiei „Air Moldova” și de concesiune a gărilor conțin mai multe lacune, au fost încheiate în detrimentul intereselor statului și contrar legislației, existând temeiuri juridice pentru rezilierea acestora și recuperarea daunelor provocate bugetului de stat.

În cazul „Air Moldova”, de exemplu, compania ar fi fost falimentată intenționat, iar concursul de privatizare a fost unul mimat. Mai mult, statul i-ar fi acordat acestei companii un ajutor de 90 de milioane de lei în 2017, bani care nu au mai fost întorși în bugetul de stat. Totodată, contractul de privatizare ar fi ilegal, ar conține lacune și termeni vagi.